Cum se face puţină linişte pe scena politică, cum Traian Băsescu, în stilu-i caracteristic, aruncă o bombă. Acum vreo două săptămână a aruncat proiectul de modificare a Constituţiei, liderii politici au făcut ochii cât cepele fără a înţelege mare lucru, mai ales cei din opoziţie, care nu se aşteptau ca preşedintele să le răpească şi ultima plăcere care-i mai ţineau vii în ochii populaţiei, aceea de a-l suspenda, domnia sa a venit cu ideea ca mandatul preşedintelui să se reducă la patru ani, în acest caz chiar el fiind pus să renunţe la ultimii doi ani de Cotroceni. Stupefacţie. Bietul Victoraş când a auzit de intenţia lui Traian Băsescu a rămas pur şi simplu paralizat, abia după câteva minute a reuşit să articuleze o gogomănie, cam de mărimea USL–ului din sondajele PSD-ului. Pe nepregătite a fost luat şi Crin, numai că ăsta de când petrolistul Dinu Patriciu nu-i mai toarnă apă la rădăcină are lujerul politic tot mai ofilit, se exprimă mai mult în înjurături, în cele câteva fraze pe care le-a bâlbâit n-a spus decât: „gestul lui Băsescu nu-i decât praf în ochii populaţiei. Ce Constituţie! Ce modificare! Sictir!”
Săptămâna trecută preşedintele a mai aruncat o bombă, pe care de data asta doreşte să i-o pună în braţe lui Boc, să şi-o asume el şi cu ai lui guvernanţi. Este vorba despre o nouă reîmpărţire teritorială a ţării, pe opt regiuni, care se vor numi până la urmă tot judeţe. Despre o astfel de împărţire a ţărişoarei mai mârâiseră acum câteva luni şi udemeriştii, numai că intenţia acestora emana un damf secuiesc. Şi de data aceasta politicienii de vârf au rămas uşor nedumeriţi, cei doi bidivii care leagănă carul Uniunii Social Liberale au exclamat în cor : „Să se regionalizeze, primim, dar să nu se schimbe nimic.” Într-o traducere concretă, domniile lor sunt convinşi că nu peste mult timp vor pune mâna pe guvernare şi tot la asta se va ajunge, numai că nu vor nici în ruptul capului să-i termine cu propriile lor mânuţe pe baronii locali, pe care i-a crescut şi educat cu atâta înţelepciune timp de câţiva ani maestrul în arta furtişagului, nimeni altul decât Adrian Năstase. Pe zi ce trece sunt tot mai convins că Victor şi Crin sunt două personaje caragialiene, sunt picaţi în politică dintr-un accident, nici „doi în unu” nu cântăresc prea mult, nu fac împreună decât un „Gică-contra” de periferie.
Şi cum toatele lucrurile de la centru au o proiecţie în provincie, iaca, şi la Botoşani se găsesc doi-trei „uselişti” care-şi dau cu părerea, şi tot în dodii vorbesc fără a articula în discursurile lor pompoase măcar câteva idei coerente, bat câmpii şi sar la beregata celor de la putere. Mai zilele trecute oftalmologului Gabriel Oprişan i-a intrat ceva praf stradal în ochi, a început să bâzâie şi să se agite ca musca-n ţilindru, unde mai pui, a avut şi ceva vedenii, deja se visează primar de Botoşani.
Vai săracii aspiranţi, gândul la os le ia minţile!
Lucian ALECSA