O atmosferă de normalitate, într-un oraș care se pretinde a fi prin excelență cultural. Muzee forfotind de lume, de la prunci în brațele mamei până la bunici purtând cu aceeași eleganță umbrela sau cârja.
Din păcate, la Botoșani se întâmplă doar o dată pe an: la Noaptea Muzeelor.
Aproape 1.900 de vizitatori, în cele patru instituții de cultură patronate de Muzeul Județean Botoșani, în cele câteva ore aflate la dispoziția publicului, cu prilejul Nopții Muzeelor.
Cei mai mulți vizitatori - 870 - au intrat, sâmbătă seara, la Muzeul de Științele Naturii Dorohoi. Alți 550 au vizitat Muzeul de Etnografie din municipiul Botoșani, 350 au trecut pragul Muzeului „Ștefan Luchian” Ștefănești, iar Muzeul de Arheologie Săveni a înregistrat 90 de vizitatori.
La Muzeul de Etnografie, pe lângă expoziția de bază, publicul a putut viziona și expoziția temporară intitulată „Lumea rurală în arta plastică”, în timp ce la Muzeul de Științele Naturii Dorohoi muzeografii au pregătit pentru acest eveniment expoziția foto-documentară „Județele Botoșani și Dorohoi în La Belle Époque”.
Sâmbătă seara, începând cu ora 19.00, botoșănenii au ieșit din case nu doar pentru o plimbare obișnuită de weekend, ci și pentru a intra în muzeele deschise până către ora 23.00. Îmbrăcați lejer, mulți dintre ei însoțiți de copii, fie în calitate de părinte sau de bunic, vârstnici care s-au bucurat inclusiv de faptul că intrarea a fost gratuită, puști curioși care nu au pierdut prilejul de a filma sau fotografia tot ceea ce le-a stârnit interesul. Atmosferă destinsă, de sărbătoare, o ”evadare” culturală după un timp dominat de restricții și boală.
Potrivit celor precizate de Laura Tocariu, șefa secției de Etnografie din cadrul Muzeului Județean Botoșani, evenimentul dedicat muzeelor a început ca o manifestare relativ modestă în 1997, la Berlin, ”când vreo 12 instituții de cultură au luat inițiativa de a sărbători o noapte, nu o zi, a muzeelor”.
Succesul la public a venit nu doar din noutatea evenimentului în sine, ci și datorită faptului că accesul publicului era gratuit. Astfel că modelul se extinde.
”În 2002, primarul Parisului a hotărât o noapte albă a instituțiilor de cultură pariziene și, de acolo până în 2005, când UNESCO, Consiliul Europei vor alege să patroneze acest eveniment, a fost un pas mic, dar care s-a cuantificat în numărul de instituții de cultură deschise, de la cele 12 de la început la 125, și în numărul de vizitatori, record pentru acele vremuri, peste 150.000 de vizitatori”,
Laura Tocariu, șefa secției de Etnografie din cadrul Muzeului Județean Botoșani
Așadar, din 2005, ziua a devenit Ziua Europeană a Muzeelor, România a ales și ea să se autoincludă în acest brand, completează Laura Tocariu.
An de an, în weekendul cel mai apropiat de Ziua Muzeelor (18 mai) sunt deschise porțile diferitelor instituții de cultură, de la muzee la galerii, spații nonconvenționale de expunere.
”Anul acesta suntem din nou într-o formulă fără restricții a acestui eveniment, după ce anul trecut a fost sărbătorită această noapte a muzeelor, cu decalare de o lună, dar ne amintim cu strângere în spate de purtatul măștilor și de distanțare. Noi, cei din Botoșani, suntem incluși printre cele 170 de instituții muzeale și peste 20 de evenimente muzeale care se organizează cu acest prilej”,
Laura Tocariu, șefa secției de Etnografie din cadrul Muzeului Județean Botoșani
Muzeul de Etnografie a oferit publicului prilejul de a vizita expoziția de bază, însă a pregătit, pe lângă aceasta, și expoziția de artă ”Lumea rurală în arta plastică”.
”Civilizația sătească este în disoluție, dispare, așa cum s-a întâmplat cu dispariția portului popular, care începând cu secolul XIX a început să fie contaminat cu elemente de natură urbană, la fel cum s-a întâmplat cu numeroase meșteșuguri care, practicate pe întreg teritoriul țării, astăzi au devenit aproape simbolice și destul de slab manifestare, așa cum s-a întâmplat până și cu scoarța noastră, care face parte din patrimoniul UNESCO. În aceste condiții, avem nevoie de mărturii care să ateste cum a fost la un moment dat civilizația sătească botoșăneană”,
Laura Tocariu, șefa secției de Etnografie din cadrul Muzeului Județean Botoșani
Șefa secției de Etnografie a amintit publicului prezent că marele atu al unei expoziții plastice este chiar valoarea estetică a lucrărilor.
”Și nu numai valoarea estetică, ci și cea emoțională, pentru că lucrările de artă plastică sunt o parte din sufletul artistului. Fiecare dintre cele 28 de lucrări artistice ilustrează modul în care la un moment dat un artist a intrat în contact și a reflectat civilizația rurală”,
Laura Tocariu, șefa secției de Etnografie din cadrul Muzeului Județean Botoșani
Printre cele 28 de lucrări, vizitatorii au admirat picturi de Petre Achițenie, Marcel Alexa, Marcel Chițac, Radu Cotișel, Victor Hreniuc, Grigore Spirescu, Liviu Șoptelea sau George Șpaiuc.
Artistul Liviu Șoptelea a ”descifrat” pentru public lucrările de pe simeze, oferind informații primare, dar necesare pentru a pătrunde în universul pictural.
”Am avut deosebita ocazie să văd o expoziție internațională la Bârlad - Bienala Tonitza, unde în proporție de 90 la sută am văzut artă nonfigurativă. Făcând o paralelă cu ce avem astăzi aici, lumea satului românesc, este o diferență foarte mare. Inclusiv acei artiști care lucrează cu predilecție nonfigurativ, modernism - postmodernismul la care s-a ajuns în zilele noastre, cu toate că am trecut de postmodernism și nu avem cu ce să îl înlocuim, suntem la post, post și încă o dată postmodernism - și tot așteptăm să se întâmple ceva și nu întâmplă nimic deosebit. Și atunci majoritatea artiștilor au o reîntoarcere la origini, la natură”,
Liviu Șoptelea, artist
Pentru că printre artiștii ale căror lucrări sunt prezente pe simeze sunt și câțiva botoșăneni, Liviu Șoptelea a mărturisit că pentru el emoția este cu atât mai mare, întrucât ”am fost martor la facerea unora dintre aceste lucrări în tabere, iar emoțiile sunt mai mari decât ale celui care le vede pentru prima dată”.
”Sunt lucrări trecute printr-un filtru sentimental, printr-o școală, printr-o experiență. Sufletul fiecăruia vibrează cromatic diferit. Nu mai spun de starea de spirit a artistului. Este o expoziție care trece prin cele patru anotimpuri, avem și portret, peisaje cu biserica, aproape de sufletul țăranului român, implicit și al artistului, game cromatice diferite”,
Liviu Șoptelea, artist
Aurel Melniciuc, managerul Muzeului Județean Botoșani, și-a asumat o parte din rolul de gazdă a evenimentului, specificând că ”autoritățile ne calcă tot mai des pragul, este admirativ pentru că este un bun exemplu, județul nostru fiind unul eminamente cultural”, urând astfel bun venit oficialităților prezente la vernisajul expoziției: Doina Federovici – președintele Consiliului Județean Botoșani, Paula Berențan – subprefect al județului Botoșani, dar și Ala Sainenco, managerul Memorialului Ipotești.
La rândul său, Doina Federovici le-a mulțumit managerilor de muzee care, în această zi, s-au preocupat ca publicul să beneficieze de câteva ore de relaxare, dar deopotrivă educative, în spațiile pe care instituțiile de cultură le-au pus la dispoziție.
”Și la muzeul de la Ștefănești, și la Săveni, la Dorohoi avem vizitatori. La Ipotești erau foarte mulți vizitatori din țară. Le mulțumesc managerilor din cadrul instituțiilor de cultură subordonate Consiliului Județean pentru că în fiecare activitate pe care o fac pun foarte mult suflet și vor să arate încă o dată cât de minunat este acest județ”,
Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani
(Foto: imagini de la Noaptea Muzeelor din Botoșani, Dorohoi și Ștefănești)
