În plină eră digitală, confortul locuirii din România are accente primitive, cea mai mare parte a populaţiei dintr-un stat care este al doilea producător de gaze naturale din UE încălzindu-şi casele cu lemne de foc. Și în această țară, Botoșani se află printre ultimele județe ca acoperire cu rețele de gaz.
România, ţară care anul trecut şi-a asigurat din producţia proprie de gaze 70% din consumul intern, o poziţie privilegiată la nivelul UE, are doar o treime dintre gospodării conectate la infrastructura de gaze, acesta fiind unul dintre cele mai mari semne de alarmă legate de calitatea locuirii de aici.
Dar accesul la utilităţi, dincolo de a creşte calitatea vieţii din comunităţile respective, este un bilet sigur spre creştere economică. Statisticile sunt clare. Acolo unde infrastructura de gaze s-a dezvoltat, afacerile au prosperat, iar acolo unde investiţiile nu au ajuns, nici businessul nu şi-a atins potenţialul.
În timp ce România are o reţea de distribuţie a gazului natural de circa 43.500 de kilometri, la o populaţie de 19 milioane de persoane şi o suprafaţă de 240.000 de kilometri pătrăţi, Ungaria, cu o populaţie de două ori mai mică şi cu o suprafaţă de 93.000 de kilometri pătraţi, are peste 100.000 kilometri de conducte, iar Germania, cea mai puternică economie europeană, are peste 500.000 de kilometri de conducte de gaze.
În ultimii 30 de ani lucrurile s-au schimbat şi în România, dar ritmul a fost prea lent. Astfel, datele Institutului Național de Statistică arată că la finalul anului 2020 în 956 de localităţi din România exista o reţea de distribuţie a gazelor, în contextul în care la nivelul anului 1990 numărul localităţilor conectate la reţeaua de distribuţie a gazului natural era de 517.
Mai departe, tot statisticile arată că bogăţia a luat calea utilităţilor, cele mai dezvoltate judeţe din România fiind campioane şi la numărul de kilometri de conductă de gaze. Potrivit datelor din 2020, Mureşul avea cea mai extinsă reţea, de 3.440 de kilometri, urmat de Prahova, Cluj, Ilfov, Bucureşti, Timiş şi Braşov. La polul opus sunt Mehedinţi, Tulcea, Covasna, Teleorman şi Botoşani.
Ca ritm de creştere însă, în ultimii 30 de ani cea mai accelerată extindere a reţelei de distribuţie a gazului a bifat-o Constanţa, care de la 8 kilometri la nivelul anului 1990 a ajuns în 2020 la o infrastructură de 1.356 de kilometri.
Harta rețelei de gaz realizată de Ziarul Financiar
