Muncesc de la vârste fragede, își poartă copilăriile pe nesfârșitele drumuri între școală și studiourile muzicale, însă nu de puține ori munca, talentul, determinarea, bucuria și perseverența nu sunt de ajuns pentru a fi cunoscuți de public.
Sunt copiii talentați ai Botoșaniului. Și de multe ori aflăm despre ei prin intermediul unor concursuri naționale – Românii au talent, Vocea României, Vedeta Populară etc. – unde reușesc prestații excepționale și primesc aplauze la scenă deschisă.
Așa s-a întâmplat, în acest an, cu Andreea Gheorghiță, odată cu apariția în emisiunea Românii au talent.
Andreea Gheorghiță, necunoscută la ea acasă, a devenit într-o singură zi ”Fata cu acordeonul”, povestea ei impresionând milioane de oameni.
A moștenit talentul din familie. Străbunicul ei a cântat la vioară, iar unchiul la orgă. Ea cântă la acordeon. Dar îi place și să joace șah, să pescuiască și chiar să umble la fotbal. Însă și mai surprinzătoare este pasiunea ei pentru mecanică.
“Sunt printre singurele femei cu acordeonul, dar încerc să devin și eu mai populară cum sunt celelalte fete din țările străine”, a mărturisit Andreea atunci când s-a prezentat la Românii au talent.
Este frumoasă, delicată, carismatică și are un umor atrăgător. Andreea Gheorghiță, din Nichiteni, are 14 ani și un viitor strălucit în față.
Mai mică decât Andreea, dar nu mai puțin talentată, este Miruna Iustina Gireadă.
Dacă Andreea Gheorghiță este ”Fata cu acordeonul”, Miruna Iustina Gireadă este ”Fata cu cobza”.
Cântă de mică, are un respect aparte pentru portul popular românesc și tot ce înseamnă artă. Chiar dacă cel mai adesea este văzută cu cobza în brațe, Miruna este și o excelentă solistă populară. Și nu doar atât! Studiază vioara la Liceul de Artă ”Ștefan Luchian” Botoșani, unde tocmai a finalizat clasa a III-a.
În urmă cu numai o săptămână a obținut Premiul I la Concursul de interpretare a Concertului, ediția a XIV-a.
Rezultatele micii artiste sunt remarcabile, amintind doar participarea, nu demult, la Concursul Internațional de Interpretare Muzicală ”Emanuel Elenescu”, ediția a XXX-a, unde a obținut Premiul II la Cobză și Premiul I la Canto tradițional, cu sprijinul și îndrumarea a doi mentori: prof. Alina Huțu (Școala Populară de Artă ”George Enescu”, unde Miruna a absolvit deja primul an la Canto) și prof. Florin Ciobanu.
Este considerat a fi un instrument magic, fiind întâlnit în special ca acompaniament în formațiile de lăutari. Se spune, de altfel, despre cobză că este ”instrumentul lăutarilor autentici”.
Istoria cobzei în România se îmbină cu legenda, cu misterul, dar mai ales cu figuri celebre de muzicanți, de la Barbu Lăutaru (”starostele și cobzarul”) la Grigore Kiazim.
În zilele noastre, foarte puțini artiști se apropie de cobză. Însă este de ajuns să îi amintim pe Tudor Gheorghe sau pe mai tânărul său coleg, Bogdan Simion, pentru a înțelege că vorbim despre un instrument care are nu doar prezent, ci și viitor.
(Bogdan Simion)
Specialiștii vorbesc despre o revalorizare a instrumentelor străvechi, iar Miruna Iustina Gireadă, din Botoșani, este un exemplu în acest sens.
În urmă cu trei zile, Miruna Iustina Gireadă a lansat cântecul ”Cântă, cântă cobza mea”, care se bucură deja de mii de vizionări pe YouTube.
Când este voios, românul cântă. Când este trist, cântă. Când iubește cântă.
”Cântecul este și va fi izvor de bucurie și de viață a românului, o parte organică a existenței poporului nostru. În acest sens, am ales ca în acest cântec de suflet să valorific instrumentul arhaic cobza care, prin sunetul său inconfundabil, are rol de punte între generații și pune în valoarea frumusețea și unicitatea tradițiilor populare românești”, ne transmite Miruna Iustina Gireadă.
