A ajuns şi depozit de cartofi
Căsuţa preotului Ioan Cosmovici, bunicul lui Jurjac cum era alintat Enescu în familie, a ajuns după 1974, când a fost vândută şi nu a mai fost locuită de Eugenia Dimitriu, verişoara compozitorului, rând pe rând depozit de cartofi, de cereale, ca mai apoi după 1990 să fie abandonată de tot de familia care o cumpărase deja la a treia mână de la o moştenitoare a familie Enescu. Construită în stil ţărănesc, dar cu o distincţie aparte, căsuţa unde Enescu ar fi compus una dintre bijuteriile sale muzicale,
”Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră op.8” s-a înclinat în faţa timpului şi a indiferenţei. Acoperişul s-a prăbuşit în partea din faţă a clădirii, cerdacul s-a surpat, la fel şi o parte din beci. Interiorul era de-a dreptul răvăşit, pianul unde cânta Enescu nici nu mai exist, pereţii stau să se crape. Casa părea condamnată, şefii primăriei din Mihăileni susţin că arhitecţii pe care i-au consultat i-au mai prezis sumbru casei lui Enescu, doar un an de viaţă.
Salvarea a venit de la o pianistă şi de la Ordinul Arhitecţilor
A venit însă şi salvarea. În urma campaniei de informare şi conştientizare derulată de cunoscuta pianistă Raluca Ştirbăţ, a venit şi salvarea acestei monument istoric. Ordinul Arhitecţilor din România şi Fundaţiei Pro Patrimonio au găsit o mână de voluntari, arhitecţi, muncitori, studenţi la arhitectură care au lucrat voluntar la acestă casă. Totodată, au fost deschise două conturi de donaţie: unul de Societatea Internaţională Enescu din Viena împreuna cu Revista Timpul din Iaşi, unde s-au strâns 1.800 de euro şi un al doilea cont deschis de Organizaţia Arhitecţilor din România, unde au fost viraţi până la 1 august 16.200 de lei. Cu aceşti bani a fost consolidată clădirea. Din lipsa de fonduri deocamdată nu este posibilă reabilitarea acestui obiectiv, dar spun arhitecţii voluntari de la casa lui Enescu de la Mihăileni,prioritatea ”0” a fost salvarea de la prăbuşire a imobilului. Au fost derulate lucrări de consolidare, dirijate de preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Sturdza.
De la sprijinirea talpei pridvorului la releveu pentru sobe
Pentru punerea în siguranţă a casei s-au realizat sprijiniri interioare şi exterioare la pereţii din piatră ai beciului, a grinzilor planşeului peste parter şi a şarpantei. Pe faţada principală infiltraţiile de apă au produs prăbuşirea parţială a pereţilor beciului antrenând şi structura pridvorului din faţă. Astfel, talpa pridvorului a fost sprijinită, iar peste zona surpată s-a extins acoperişul cu o streaşină pentru a opri pătrunderea apelor şi zăpezii. Întregul acoperiş a fost învelit cu folie tip poliplan (bannere reciclate primite ca donaţie), prinsă cu şipci şi cuie.De jur împrejurul casei s-a realizat un şanţ taluzat, la o distanţă de 3m, care colectează apele de ploaie şi le îndepărtează de fundaţiile casei.
[[banner]]
“Studenţii arhitecţi voluntari - coordonaţi de Fundaţia Pro Patrimonio - au redactat releveul complet al casei şi al fântânii care sunt necesare pentru proiectul ulterior de restaurare. De asemenea au studiat, inventariat şi detaliat elementele de tâmplărie pentru a permite recondiţionarea lor ulterioară şi au redactat releveul sobelor necesar pentru reparaţia lor”, precizează
Şerban Sturdza.
Au pus umărul la lucrări studenţi din Bucureşti şi Iaşi
Din echipa care a realizat şi coordonat aceste lucrări fac parte arhitectul Lucian Rădulescu şi 11 studenţi la arhitectură de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu” din Bucureşti şi de la Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iaşi. Cei care s-au implicat în acest proiect de voluntariat recunosc că sunt norocoşi că au reuşit să se înţeleagă cu proprietarii casei familia Constantin care le-a permis să desfăşoare lucrările. Totodată aceştia au beneficiat şi de sprijinul administraţiei locale, primarul din Mihăileni Ioan Barbacariu care a eliberat imediat autorizaţia de construcţie şi a oferit masă şi transport gratuit voluntarilor. La lucrări au participat şi o firmă de construcţii, tot pe bază de voluntariat cu materiale şi câţiva meşteri.
Voluntarii tot încearcă să strângă bani, politicienii tot promit
Ordinul Arhitecţilor împreună cu Raluca Ştirbăţ au deschis şi o campanie de colectare de fonduri pentru reabilitarea casei şi continuarea lucrărilor. Deocamdată nu se pune problema cumpărării casei, scopul fiind restaurarea acesteia. Promisiuni în vânt. Autorităţile judeţene nu au ridicat un deget Deşi au promis la începutul acestui an că vor cumpăra casa de la proprietari şi vor da fonduri pentru restaurarea acesteia, şefii de la Consiliul Judeţean nu au mişcat nici măcar un deget.
”Vrem să achiziţionăm casa respectivă ca să o refacem. George Enescu a stat şi vreau ca să o băgăm în circuitul turistic”, declara
preşedintele Consiliului Judeţean Florin Ţurcanu la începutul acestui an.
Mai mult decât atât, autorităţile judeţene au evitat să mai discute despre această casă. În casa de la Mihăileni a preotului Ioan Cosmovici, bunicul după mamă al lui George Enescu, compozitorul şi-a petrecut o bună parte a copilăriei, după divorţul părinţilor din 1890. Aici localnicii spun că ar fi învăţat să cânte de la lăutarii satului şi tot aici la căpătâiul mamei sale bolnave în 1901, ar fi compus şi
”Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră op.8”. Mai târziu Enescu va vizita mereu Mihăileniul şi va concerta în garnizoana de la marginea oraşului, unde era sala de bal.
CITEŞTE ŞI:
Casa George Enescu, o dărăpănătură, privații s-au apucat de reconstrucție, statul nu face nimic