Şezătorilor iernii au adunat multă lume de-a lungul lunii februarie în satele în care au fost organizate se rataă într-un comunicat de presă venit pe adresa redacției.

Ampla manifestare culturală organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, a continuat  la sfârşitul săptămânii trecute,sâmbătă 25  februarie 2017 cu şezătoarea de la Albeşti, gazdele fiind reprezentate de primarul comunei, Mihai Amarandei, viceprimarul Bradu Braşoveanu - omul care s-a îngrijit de bunul mers al lucrurilor împreună cu managerul Centrului, Cornelia Ciobanu - şi trei doamne ale satului, mari iubitoare şi păstrătoare ale tradiţiilor şi obiceiurilor populare  strămoşeşti  – Irina Gavrilă, Ica Luchian şi Maria Simion.  

La Albeşti acţiunea culturală a adus la Căminul cultural mulţi săteni dar şi invitaţi din Republica Moldova, comunitatea albeşteană fiind înfrăţită cu satul Ochiul Alb din Republica Moldova. Primarul şi directorul şcolii din satul moldovean, împreună cu Petru Ababei – Şef Secţie Cultură a raionului Drochia, au răspuns pozitiv invitaţiei gazdelor şi au însoţit la Albeşti Ansamblul folcloric  “Peliniţa” din Pelinia, raionul Drochia – Republica Moldova, schimburile culturale fiind un obicei între entităţile culturale de o parte şi de alta a Prutului, prezente la Albeşti.

Scriitorul Gellu Dorian, coordonatorul compartimentului literatură - teatru a început manifestarea cu o şezătoare literară la care au participat  scriitori din judeţ, membri ori nu, ai Uniunii Scriitorilor din România – Nicolae Corlat, Cristina Prisăcariu Şoptelea, Nina Viciriuc,  Vlad Scutelnicu, Cezar Florescu, Dumitru Necşanu, Dorel Andrieş, George Luca, Mihai Babei. De remarcat prezenţa la şezătoarea literară a poetului albeştean Costel Zăgan, care dă greutate culturii locului.

Marea dragoste pentru tradiţii şi cultură a învăţătoarelor Irina Gavrilă şi Maria Simion, precum şi a interpretei de muzică populară Ica Luchian, fostă membră a Rapsozilor Botoşanilor s-a materializat şi într-o expoziţie etnografică ce redă imaginea casei ţărăneşti cu toate cele necesare: unelte agricole din gospodărie, râşniţă, râşchitori, ragilă, meliţoi, coveţi dar şi obiecte de lucru ale femeii  - depănătoare, stative ( război de ţesut), fuior. Se vedea şi rodul muncii femeilor de la sat în expunerea minunatelor ştergare ţesute, păritare, macaturi, feţe de masă ţesute, brodate, cusute pe etamină.  Războiul de ţesut a fost mânuit pe toată durata şezătorii de Maria Rînghilescu care a ţesut cu o maiestrie desăvârşită iar arta torsului ne-a fost arătată de Rodica Ghileschi şi Eugenia Bontaş.

Şezătoarea “La izvorul fermecat”, cum a fost denumită de localnici, a avut parte, aşa cum era şi firesc, de muzică şi joc popular tradiţional îmbinate cu claca femeilor care lucrau, respectându-se întocmai vechile şezători, folclorul intrând în scenă cu ansamblul folcloric “Mugurelul Albeştean”.

Programul de muzică a fost deschis cu o doină cântată de Iustina Irimia Cenuşă iar jocul popular a început cu spectacolul copiilor şi tinerilor din Albeşti, coregrafia fiind semnată de maestrul coregraf Mihai Fediuc, prezent lângă discipoli,  coordonaţi de Irina Gavrilă, Maria Simion şi Ica Luchian, doamnele care trăiesc prin educaţie şi cultură transmiţând generaţiilor mai târziu născute frumuseţea dar şi importanţa tradiţiilor. Folclorul a continuat cu programul ansamblului “Peliniţa” din satul Pelinia, raion Drochia, Republica Moldova. Un spectacol folcloric semnat de doi români cu dor de rădăcini, Petru Chelaru şi Valentina Chelaru care deţine titlul de “Artist emerit” al Republicii Moldova. Ansamblul folcloric “Jijia”, de asemenea din Albeşti, coordonat şi instruit de domnul Vasile Rînghilescu, a încheiat programul folcloric al şezătorii cu poezie, muncă, muzică şi joc popular tradiţional.