Un bilanț al primilor cinci ani de Festival al Nordului ar fi mai presus de toate o trecere în revistă a zecilor de evenimente, cu mii de participanți, fără a reuși să cuprindă însă entuziasmul, pasiunea, bucuria, freamătul din poiană, tihna de seară din corturi, emoția întâlnirilor, faptele culturale presărate în fiecare an în Darabaniul bătrân și de o vreme parcă tot mai tânăr.

În urmă cu 5 ani, seria de interviuri cu Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, se rostogolea de la o discuţie despre antreprenoriatul cultural. Despre mirarea de a descoperi cum ţările dezvoltate cultivă o industrie a creativităţii, că guvernele elaborează politici publice pentru susţinerea culturii, o industrie care ar fi al cincilea sector economic (după domeniul serviciilor financiare, al tehnologiei informaţiei, farmaceutic şi biotehnologie, şi în cele din urmă turism).

”Acum putem spune în sfârșit că Zilele Nordului e un proiect produs în Nord”

Au trecut cinci ani de Nord și speranţa într-un viitor care să se alinieze practicilor sănătoase ale altor ţări pare tot mai departe. 2019 ne găseşte rătăciţi unii de alţii, într-un haos social, politic, cultural, economic aproape fără precedent.

Ce s-a întâmplat cu noi în aceşti 5 ani de când Ștefan Teișanu și fratele său, Alexandru, de la Asociția Nord, clujeni plecați din Darabani, au sădit această sămânță de soi care, spre surprinderea multora, a răsădit și începe să rodească?

”Dragă Florentina Toniță, din toți acești posibili „noi”, o să încep chiar cu noi doi. În acești cinci ani tu ai făcut o minune dintr-o redacție obișnuită, în care ai adunat și ai ținut laolaltă atât de mult din sufletul Botoșanilor. Iar eu am albit. Dar am și lucrat, împreună cu colegii mei din Nord, cu 750 de elevi și studenți de aici de acasă. În 2019 avem la Zilele Nordului alți 250 de voluntari, deci iată că facem mia de oameni care au lucrat împreună în Botoșani pentru Botoșani”,

Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord

Și totuși, într-un rost al lumii pe care noi ne facem a nu-l observa uneori, timpul construiește, zidește, unește. Cel mai mult în oameni, este de părere Ștefan Teișanu.

”S-au dus repede anii ăștia, dar cred că n-au trecut totuși de pomană. Mă uit în jurul meu și îi văd pe voluntarii noștri de la prima ediție, cea din 2014, când ei erau într-a unșpea. Acum sunt implicați în conducerea festivalului, lucrează cot la cot cu mine, cu fratele meu și cu prietenii de la Cluj care ne-au ajutat să pornim Zilele Nordului. Au trecut cinci ani, iar acum putem spune în sfârșit că Zilele Nordului e un proiect produs în Nord - îl fac oameni de aici, care lucrează între ei mai bine și mai îndeaproape decât oricând. Încerc să-mi amintesc cum era în 2014, când am început să lucrăm la ideea asta a Nordului, și nu-mi vin în minte vremuri neapărat mai liniștite. Așa că n-aș spune că sunt surprins sau mai nemulțumit ca altădată de haosul din societatea noastră. Dimpotrivă, aș îndrăzni să spun că în lumea tinerilor din Nord, pe care munca noastră îi vizează cu prioritate, e mai multă ordine și mai multă speranță decât acum cinci ani. Cu toate greutățile inerente pe care le-am întâmpinat, declar reușit acest prim cincinal”.

Festivalul din Nord devine un fenomen cultural care nu ține cont de vremuri, în ciuda unei percepții generale din societatea românească, precum că nimic nu se face fără bani. Chiar dacă pare greu de crezut, Nordul are mai mare nevoie de oameni decât de bani pentru a izbândi. Cumva, și asta se vede tot mai mult de la o ediție la alta, a reușit în cinci ani să țină aproape și oamenii și banii, chiar dacă cei din urmă tot mai greu se adună.

”Cu resursele financiare e poate cel mai simplu. Știi că banii nu sunt suficienți, iar asta te mobilizează, te face creativ, îți desenează un orizont în care încerci să te joci cât mai frumos, ca în copilărie când tu aveai o singură jucărie, în timp ce unii prieteni aveau rafturi întregi ticsite cu jucării”,

Ștefan Teișanu

”Ideea Nordului a fost în acest an pe deplin confirmată ca valoroasă și necesară”

Zilele Nordului înseamnă idee, perspectivă, inovație, îndrăzneală. Iar oamenii Nordului, de departe sau de aproape, învață ce înseamnă împreună și unde duce pasiunea. Pentru că dincolo de un proiect, de un program sau de o statistică se află cei care își pun laolaltă sufletul.

”Zilele Nordului e darul meu pentru Darabani, pentru Botoșani și pentru întreaga regiune de Nord. Un dar pe care nu-l pot face de unul singur, ci numai împreună cu alții, toți acești mulți oameni, unii apropiați, alții poate chiar necunoscuți, care își aduc contribuția la punerea în practică a ideilor noastre. Un dar pe care îl faci cu dragoste nu te împuținează, ci te face mai bogat. De aici ne tragem cu toții energia de a înainta cu Zilele Nordului. Altfel, conform tuturor rațiunilor posibile, ar fi trebuit să ne oprim de mult. Cred însă că rațiunea nu e de folos decât înăuntrul inimii: în valoare absolută ea e numai o abstracțiune, pe când pe fondul dragostei de ceva sau de cineva devine singura cale demnă de urmat”.

De aceea, crede Ștefan Teișanu, secretul reușitei stă în împreună.

”Suntem mulți care vrem binele satelor și orașelor noastre, binele Botoșaniului și al Nordului. E imposibil ca, odată ce ne-am întâlnit, să nu continuăm să ne întâlnim. De aici resursele noastre de a merge mai departe”.

Desigur, aspectele financiare au un rol major în reușita unui act cultural. Fără îndoială că instabilitatea politică sau administrativă vor afecta mereu mersul unei societăți și că e de ajuns ca oamenii să renunțe la a mai acționa pentru ca degringolada să se instaleze perfid și, mai ales, să devină scuză și justificare pentru toate cele neîntâmplate. Ștefan Teișanu recunoaște că cel mai mare pericol ar fi renunțarea. Care, din fericire, nu se întâmplă. Pentru că dincolo de tot ce e dificil se află fărâma de dorință. Iar această fărâmă devine tăvălugul care pune în mișcare oamenii, chiar și pe cei din administrațiile locale și județene.

”A fost, într-adevăr, un an greu tare. Zero predictibilitate financiară, bugetele eliberate târziu și subțiate rău, nesiguranță în sectorul privat. Ne făcuserăm planuri ambițioase pentru 2019 la Zilele Nordului, din care nu reușim să realizăm decât o parte, însă această parte e rezultatul unui tip de conlucrare, de colaborare, de unire pe care nu l-am mai întâlnit până acum. 2019 e anul unei mobilizări exemplare a vârfurilor primelor noastre generații de voluntari, care și-au asumat roluri importante în festival. E și anul unei mobilizări fără precedent a mediului privat: în lipsă de bugete generoase și de predictibilitate financiară, s-au adunat totuși în jurul nostru multe companii care ne susțin cu câte puțin. Și e și anul celei mai bune mobilizări de până acum a colegilor din administrațiile publice cu care lucrăm la nivel local și județean”,

Ștefan Teișanu, președinte Asociația Nord

De aceea anul 2019 a fost un an al încercării, dar și al confirmării.

”Cred că, pe de o parte, ne-am unit la greu. Și că, pe de altă parte, ideea Nordului a fost în acest an pe deplin confirmată ca valoroasă și necesară. Pentru că nu te unești la greu decât în jurul oamenilor și al ideilor care contează”.

”Avem nevoie, aici în Nord, să exersăm mai mult mirarea bună, mirarea încântată”

În fiecare august, din 2014 începând, Ștefan Teișanu urcă spre Darabani alături de fratele său, Alexandru. Cu ei vin şi ardeleni get-beget, invitaţi din alte colţuri ale ţării, botoşăneni care se întorc acasă ca invitaţi în festival. Cum se vede Nordul prin ochii celor care vin aici? Sau, forţând puţin întrebarea, cum ar trebui să ne vedem noi în ochii lor?

”Mirare, cred că ăsta e primul sentiment al tuturor celor care vin aici pentru prima dată. O mirare încântată - pentru frumusețea oamenilor și a locurilor de aici, precum și pentru legătura absolut misterioasă între ei și ele, adică între oameni și locuri. Dar și o mirare tristă - pentru paraginea fizică în care adesea ne lăsăm locurile, precum și pentru paraginea morală în care adesea ne lăsăm pe noi înșine. Aș zice că nimeni nu se întoarce din Nord nemirat acasă. Mirările acestea se transformă unele în inițiative și ambiții pozitive, altele în nepăsare și depărtare, după personalitatea fiecăruia. Și cred că lucrul ăsta e valabil nu numai pentru vizitatorii Nordului, ci se întâmplă și în cazul nostru, al celor născuți aici. De aceea sunt de părere că avem nevoie, aici în Nord, să exersăm mai mult mirarea bună, mirarea încântată. De la gândul acestor mirări pornim și atunci când ne imaginăm edițiile următoare ale Zilelor Nordului. Acum urmează a șasea, prima realizată în proporție uriașă acasă, cu mai puțin sprijin din partea prietenilor de la Cluj care ne-au ajutat să pornim festivalul în toți acești ani. După ea vor veni, sperăm noi, ediții în care vom fi prezenți în și mai multe comunități din Botoșani, Suceava și Iași, dar și dincolo de granițele actuale, către Chișinău și Cernăuți”.

Ce urmează, cum se vede dinspre Cluj - via Darabani - viitorul? Care este miza pentru anii care vin?

”Tinerii cu care am lucrat în toți acești ani ne propun deja idei de dezvoltare a festivalului și sunt capabili să ia roluri tot mai importante în organizarea lui. De asemenea, sunt tot mai mulți cei care vor să se implice de la distanță: manageri culturali, artiști, antreprenori, arhitecți care nu mai locuiesc în Nord, dar care își doresc să participe la dezvoltarea comunităților lor natale. Miza Asociației Nord este să dezvolte pentru toți aceștia un cadru în care ei să-și poată menține strânse legăturile cu Nordul, să creeze posibilități pentru ca ei să-și poată pune în valoare cunoștințele și experiența pentru dezvoltarea regiunii. Nu în ultimul rând, ne dorim pentru Zilele Nordului o profesionalizare tot mai mare, atât la nivel de organizare, cât și la nivel artistic. Din punct de vedere organizatoric, vom lucra în primul rând pentru o mai solidă sustenabilitate financiară, pentru ca festivalul să poată susține mai multe proiecte, mai multe intervenții culturale în regiune, să poată plăti salarii pentru echipa sa și să nu mai depindă financiar de economiile inițiatorilor. E momentul să facem acest pas, după șase ani de voluntariat total”,

Ștefan Teișanu

Și pentru că segmentul cultural a fost de la început cel care avea să susțină și să motiveze deopotrivă existența festivalului, era de așteptat ca și provocările să fie tot mai mari de la o ediție la alta.

”La nivel artistic, ne dorim ca Zilele Nordului să devină tot mai mult un festival care să recupereze cu mijloace contemporane memoria culturală a regiunii, un festival capabil în același timp să privească spre viitor, promovându-i pe cei mai interesanți tineri artiști români și internaționali ai momentului”.

A așeza împreună - într-o Moldovă despre care și în care aproape nimeni nu mai crede - muzica rock și conferințele de înaltă ținută intelectuală, ateliere dintre cele mai diverse și cu profesioniști de calibru, ar putea părea o nebunie. Și totuși, nebunia asta se întâmplă. Și mai dă și roade. De aceea îți vine să te întrebi din când în când, gândind la oamenii care trudesc încăpățânat și susținut, de atâția ani: oare ce-i mână pe ei în luptă?

”Credem în forța culturii de a restabili încrederea în societatea noastră, în capacitatea ei de a interveni pentru schimbarea în bine a comunităților noastre. Zilele Nordului sunt deja și vor deveni tot mai mult o platformă pentru această schimbare”,

Ștefan Teișanu, președinte Asociația Nord

AICI Programul Zilelor Nordului 2019

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: