În anul Centenarul Unirii, România se laudă că va începe asfaltarea singurului său drum naţional de pământ. Guvernul a alocat peste 100 de milioane de lei pentru a intra în clubul select al ţărilor cu drumuri asfaltate, iar super-puteri precum Gambia, El Salvador, Etiopia sau Burundi au de ce să se teamă: România vine tare din urmă şi, într-un an sau o sută, le vom depăşi în topul mondial al infrastructurii rutiere.
Jurnalul Național scris că, pentru a ne păstra specificul naţional, contractul a fost oferit unui fost baron local PSD, Constantin Conţac, care a ieşit din închisoare după ce a ispăşit într-un an o condamnare de trei ani pentru fapte de corupţie.
Drumul naţional DN 24C, care face legătura între localităţile botoşănene Manoleasa şi Rădăuţi Prut, cunoscut ca fiind singurul drum naţional de pământ din România, a intrat în proces de asfaltare. Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în noiembrie 2017, dar acestea au început abia zilele trecute, după decenii de amânări. Proiectul de modernizare a DN 24C Manoleasa-Rădăuţi Prut are o valoare totală de 109 milioane de lei şi vizează reprofilarea drumului pietruit pe o lungime de 36 km, urmată de compactare şi asfaltare în două straturi. Drumul asigură legătura dintre Vama Rădăuţi Prut şi celelalte vămi din Moldova. Firma aleasă de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) să asfalteze singurul drum naţional de pământ din România este Transporturi Auto SA din Botoşani, iar prima parte a programului presupune lucrări în valoare de 7.837.855,07 lei, fără TVA, în baza unui contract atribuit pe 3.11.2017.
“Este o ruşine pentru România”- spuneau despre DN 24 C premierii sau miniştrii Transporturilor care măcar s-au arătat interesaţi de soarta singurului drum naţional de pământ din ţară. Investiţia a fost amânată an de an, fie pentru că nu exista studiul de fezabilitate, fie pentru că acesta trebuie refăcut fie că, pur şi simplu, guvernanţii nu aveau bani pentru infrastructura Moldovei.
Pe lângă unicul drum naţional de pământ din România, Botoşaniul se mai poate “mândri” cu o situaţie şocantă: judeţul nu are nici măcar un singur kilometru de cale ferată electrificată. Este uşor de intuit, în aceste condiţii, că pentru Botoşani o autostradă este, pur şi simplu, o utopie. Sunt realităţi de neconceput până şi pentru Africa, dar pe care Bucureştiul le tolerează cu nonşalanţă.
Până se vor buluci la Botoşani să taie panglica noului drum, autorităţile mai au de aşteptat să-şi termine treaba constructorii de la Transporturi Auto SA. Firma este unul din cei mai importanţi drumari din nordul Moldovei, cu sume impresionante primite până acum din bani publici. Transporturi Auto a raportat pentru anul 2016 afaceri de 29,5 milioane de lei şi un profit de numai 285.000 lei, cu 162 de angajaţi.
În ultimii zece ani, compania a primit peste 70 de contracte cu statul, în special de autorităţile locale: 52 milioane de euro în decembrie 2016 pentru întreţinerea pe timp de iarnă a drumurilor din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, aproape 9 milioane de euro în noiembrie 2010 de la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava, 6 milioane de euro în decembrie 2013 de la DJDP Botoşani, 5,1 milioane de euro în decembrie 2012 de la Consiliul Judeţean Suceava, 3,1 milioane euro în august 2014 de la CJ Botoşani etc.
Transporturi Auto SA este controlată de Constantin Conţac, unul din primii baroni locali PSD. Fost preşedinte al CJ Botoşani, Conţac a fost exclus din PSD în 2009 de Gheorghe Nichita, după ce a pierdut în 2008 alegerile pentru un nou mandat la şefia CJ. Imediat, Constantin Conţac a fost văzut făcându-i campanie lui Traian Băsescu la prezidenţialele din 2009, pentru ca în 2010 să se afişeze în acţiunile UNPR. În 2012, Conţac a candidat fără succes, ca independent, pentru Senat. Tot în 2012, patronul Transporturi Auto SA a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru corupţie.
19,3 milioane de lei a fost prejudiciul adus bugetului CJ Botoşani de Constantin Conţac
Aceeaşi pedeapsă a fost primită şi de fiul său, Liviu Conţac, cei doi fiind acuzaţi de operaţiuni financiare în situaţii de incompatibilitate, spălare de bani şi fals în declaraţii. Conţac a fost trimis în judecată de DNA pentru că, în calitate de preşedinte al CJ Botoşani şi ordonator principal de credite, aloca fonduri judeţene fiului său, în calitate de director la DJDP Botoşani şi ordonator secundar de credite, bani care ajungeau, în final, la firma familiei, Transporturi Auto SA. În plus, Constantin Conţac a omis evidenţierea în declaraţiile de avere a sumei de un milion de euro. Firma pentru care Conţac a făcut trei ani de puşcărie a continuat să primească bani de la stat, iar fostul baron a rămas un apropiat al PSD-ului, chiar dacă nu mai este membru de partid. Transporturi Auto SA este, de altfel, cel mai important sponsor al social-democraţilor din Botoşani.
Revenind la singurul drum naţional de pământ din România, nu avem voie să omitem clasamentele internaţionale cu privire la infrastructura rutieră. Anul trecut, Forumul Economic Mondial ne plasa pe locul 120 în lume din punct de vedere al calităţii drumurilor. Drumurile din România sunt mai proaste decât cele din Gambia, Tadjikistan, El Salvador, Ghana, Zambia, Mali, Tanzania, Uganda, Etiopia, Cambodgia, Sierra Leone, Mongolia, Bangladesh, Bosnia-Herţegovina, Liberia, Burundi, Nepal, Zimbabwe sau Venezuela. Din cele 86.080 km de drumuri din România, peste 36% sunt drumuri naţionale, judeţene sau comunale de pământ, informează Jurnalul.ro. De asemenea, România are cea mai proastă rată de absorbţie a fondurilor europene pentru infrastructură. Pe de altă parte, ţara noastră are cea mai mare rată a accidentelor rutiere mortale din UE, cu 98 de morţi la un milion de locuitori.
