Pentru că nu vor să se piardă acest meşteşug, fiind ultimii din breasla lor, în nordul extrem al Moldovei, cei doi săteni organizează gratuit cursurile.
O familie de săteni din judeţul Botoşani, renumiţi pentru covoarele lor tradiţionale, lucrate manual, au organizat o şcoală de ucenici într-ale ţesutului. La cursurile gratuite ale soţilor Ivănuşcă vin ieşeni, suceveni şi chiar constănţeni.
Vasile şi Maria Ivănuşcă, doi săteni din comuna Todireni, judeţul Botoşani, sunt renumiţi deja la marile târguri din România pentru covoarele lor tradiţionale. Acestea sunt lucrate manual sau cu ustensile folosite de sute de ani pentru acest meşteşug. Inclusiv modelele covoarelor sunt documentate etnografic şi multe dintre acestea au o vechime considerabilă.
Fiind ultimii din breasla lor, cel puţin în judeţul Botoşani, familia de meşteri ţesători din Todireni a găsit o metodă de a transmite meşteşugul mai departe.
Au înfiinţat, cu ajutorul Şcolii Populare de Artă din Botoşani, o adevărată şcoală de făcut covoare tradiţionale româneşti, scrie Adevărul.
Soţii Ivănuşcă ţes covoare de când se ştiu. Vasile Ivănuşcă a fost pădurar şi a avut o adolescenţă marcată inclusiv de lipsuri financiare. A fost nevoit să ţeasă covoare pentru a-şi plăti internatul la liceu.
A muncit şi în străinătate. Dorul de comuna natală l-a adus înapoi în satul Cerneşti, comuna Todireni. Aici, împreună cu soţia, au riscat totul şi s-au apucat de făcut covoare tradiţionale.
”Covoare făcute ca babele de odinioară dar ridicate la rang de artă populară”, după cum mărturiseşte Petru Toma, viceprimar în comună.
Covoarele făcute din lână naturală au devenit în scurt timp vedete la multe târguri din ţară, iar fostul pădurar şi soţia acestuia, cunoscuţi.
Covoarele soţilor Ivănuşcă au fost cumpărate în toată ţara, dar şi de străini. De exemplu, covoarele de la Todireni au ajuns şi în Belgia.
Fiind ultimii din breasla lor, în judeţ, mai ales prin ştiinţa folosirii uneltelor tradiţionale, soţii Ivănuşcă s-au gândit să facă o şcoală gratuită pentru toţi cei care vor să înveţe ţesutul covoarelor.
Oportunitatea a venit prin intermediul Şcolii Populare de Artă. S-a eliberat o clasă de ţesătorie, iar meşterii au fost chemaţi să suplinească acest loc. Au amenajat şcoala în interiorul atelierului lor, de acasă. Cursurile sunt gratuite şi sunt ţinute o dată pe săptămână.
”Era păcat ca acest meşteşug să se piardă. A fost această oportunitate extraordinară prin Şcoala Populară de Artă şi am transformat atelierul odată pe săptămână în clasă pentru ţesut, urzit, făcut pânză şi preşuri. Cursurile durează doi ani şi primesc un atestat. Şcoala a început pe 14 septembrie, fiind secţia a Şcolii Populare de Artă. Nu am cerut niciun ban pentru aceste cursuri. Contează să fie dat mai departe aceste meşteşug”, spune Maria Ivănuşcă.
Având în vedere renumele familiei Ivănuşcă la târguri, dar şi frumuseţea covoarelor, cele 25 de locuri pentru formarea clasei s-au ocupat rapid. Sunt cursanţi de aproape toate vârstele şi din diferite colţuri ale ţării.
”Avem cursanţi de la 6 ani până la pensionari. Sunt şi din Iaşi, din Suceava, chiar şi din Constanţa. Sunt fascinaţi de ce minuni pot să facă cu mâinile lor”, precizează Maria Ivănuşcă.
La şcoala de făcut covoare, cursanţii învaţă cum să ţeasă la războiul vechi de ţesut, cum să urzească, cum să facă pânză, preşuri, toate operaţiunile necesare. Mulţi au alte meserii şi fac covoare din pasiune.
”Avem inclusiv ingineri, oameni care fac asta din pasiune, din plăcerea de a lucra. Din păcate din comuna noastră, nu avem adulţi, doar copii”, adaugă artizana.
Cei doi botoşăneni lucrează covoarele la utilaje tradiţionale. Aşa îi învaţă şi pe cursanţi. Mai precis lucrează cu vârtelniţa din lemn, cu războaie de ţesut verticale, cu perii de dărăcit lâna şi alte ustensile. De asemenea, ca material folosit este lâna naturală.
Din cauza pandemiei, cursanţii sunt planificaţi în grupe mici pentru a-şi face cursurile săptămânale.
(Foto: Adevarul)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
