S-a născut în Botoșani și spune despre ea este ”o visătoare cu picioarele bine înfipte în pământ”.
Este scriitoare, doctor în sociologie și neobosită căutătoare de noi provocări. A publicat trei volume de poeme, un studiu sociologic despre ”Femeia asasin și sindromul Stockholm”, precum și un roman, ”Cu mâinile celeilalte”, inspirat din viața Văduvei Negre a României, criminala în serie Vera Renczi.
Despre poezie, proză și statutul scriitorului român a vorbit Raluca Pavel în publicația booknation.ro, pornind de la cât de importantă este cercetarea în pregătirea unei cărți.
”Cercetarea este esențială pentru transpunerea cu mai multă acuratețe a “poveștii”, pentru a o face veridică și pentru a-i oferi substanță. Pentru ”Femeia asasin și sindromul Stockholm”, fiind și teza de doctorat, m-am documentat cel puțin 5 ani (m-au preocupat femeile asasin încă din timpul studiilor de licență), iar pentru romanul ”Cu mâinile celeilalte”, aproximativ un an – am căutat cercetări, studii, documentare despre Vera Renczi și nu numai”, spune Raluca Pavel.
Scriitorii sunt adesea asociați cu persoanele singuratice. Există vreun adevăr în asta?
”Pentru mine este și nu prea este adevărat. Uneori îmi place să fiu singură (niciodată nu mă plictisesc în singurătatea mea), alteori vreau să fiu înconjurată de prieteni, de oameni. Le absorb emoțiile și le scriu. Nu aș fi reușit nimic din tot ce am realizat fără Oameni”, a precizat Raluca Pavel.
Autoarea de proză și de roman a trăit intens apariția fiecărei cărți și recunoaște că nu are nevoie de singurătate pentru a scrie.
”Nu am neapărat nevoie de un loc special. Nu e nevoie să stau izolată, în liniște deplină. Totuși, de fiecare dată când scriu, locul în care o fac e special. În acel loc, se naște o poveste”.
A fi scriitor nu înseamnă, din păcate, și timpul necesar, liniștea pentru a scrie, nici lipsa grijilor cu care se confruntă orice om. Se poate trăi din scris în România?
”În România nu se poate trăi din scris, cu extrem de puține excepții – poate Mircea Cărtărescu, dar nu pot garanta. Doar dacă ai job de copywriter, jurnalist, cred că sunt șanse. Dacă este vorba despre scrisul unei cărți, poți scrie foarte bine, dar cititorii sunt neîncrezători în literatura română contemporană, motiv pentru care e posibil să îți evite cărțile. Cred că toți autorii și-ar dori să trăiască de pe urma scrisului, dar, momentan, nu văd cum am putea face asta”.
Care e cea mai mare provocare din viața unui scriitor din România?
”Cred că fiecare provocare este, la timpul ei, cea mai mare. O idee originală pentru subiectul cărții, expunerea poveștii într-un limbaj accesibil și atrăgător, alegerea titlului, decizia de a colabora cu edituri care să se ocupe de promovarea și vânzarea cărților tale sau cea de a lucra în regim de self-publishing, atragerea atenției publicului. Poate cea mai mare provocare este aceea de a câștiga încrederea cititorilor, de a le capta atenția, pentru că mulți sunt sceptici atunci când vine vorba despre literatura română contemporană. Pentru mine, ca scriitor independent, viața cărților mele, de la naștere până la “adopție” reprezintă cea mai mare provocare”, mărturisește Raluca Pavel.
Interviu integral pe booknation.ro
Un amplu interviu cu Raluca Pavel aici: Legenda Văduvei Negre și romanul incitant al unei botoșănence: Mi-am imaginat cum trebuie să fi fost viața celei după care niciun bărbat nu a mai putut iubi
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
