Aproape de graniţa de nord a României, în judeţul Botoşani, se află câteva destinaţii turistice de vis, dar prea puţin cunoscute. Sunt zone sălbatice care oferă peisajele idilice, dar şi posibilitatea de a te relaxa la o partidă de pescuit, precum şi de a descoperi legende care mai de care mai interesante.
Există câteva zone care ar putea deveni adevărate perle ale turismului românesc dacă ar fi promovate şi ajutate cu o infrastructură turistică corespunzătoare. Este vorba în special de sălbăticia feerică de pe malurile Prutului, măgurile misterioase ale nordului, dar şi de iazurile urieşilor, un adevărat spectacol al naturii. Primul obiectiv turistic de seamă, în special pentru amatorii de plimbări în natură, dar şi pentru cei pasionaţi de istorie şi mistere, este Măgura Ibăneştiului, scrie Adevărul.
Este un deal uriaş, aproape cât un munte, care străjuieşte codrii impozanţi ai Herţei, dar şi toată partea colinară din zona Dorohoiului şi Cristineştiului.
Pentru mulţi săteni este însă un loc blestemat, iar indicaţiile sunt cel mai adesea însoţite de semnul crucii. Asta fiindcă pe Măgură, spun localnicii, dar şi istoricii locali, se află rămăşiţele unei mănăstiri medievale cu o poveste cumplită. Mai precis, aşa cum spune inginerul Octavian Vitcu, un adevărat specialist al istoriei comunei, a fost o mănăstire ridicată de un grup de călugări, pe vremea lui Ştefan cel Mare.
La numai zece kilometri de Măgura Ibăneştiului, coborând la vale şi ajungând pe drumul Darabaniului până în comuna vecină, Cristineşti, turiştii pot ajunge pe malurile lacului Drăgulea, un iaz arhaic, format cine ştie când, dincolo de începuturile lumii, dacă e să ne luăm după ce spun sătenii. Zona pare desprinsă din poveşti, cu lebede, raţe sălbatice, bâtlani şi toată fauna acvatică a Deltei, de un pitoresc greu de imaginat.
Pe malurile Drăgulei se poate pescui cam tot ce pofteşti şi orice pescar îşi poate găsi liniştea adâncit în stufurile iazului, în zgomotele tainice ale bălţii. Pe lângă plimbări şi partide de pescuit, la Drăgulea se mai pot asculta poveşti. Oamenii locului cred că iazul a fost făcut de urieşii de altădată, pomeniţi şi în Biblie, ne spune Costică Dinu, un bătrân de peste 80 de ani.
Trecând de iazul Drăgulea şi mergând mai către nord, în zona Cristineşti, Suharău, Păltiniş, toate înşirate pe drumul Darabaniului, amatorii de expediţii în sălbăticie şi mountain bike pot găsi exact ceea ce-şi doresc. Pe malurile Prutului s-au format plaje sălbatice, cu prundiş alb sau nisip fin, ascunse în golfuri mici, tainice, unde se aude doar susurul apei şi cântecul păsărilor sălbatice. Aici se ajunge pe drumurile asfaltate din Păltiniş şi Suharău, dar apoi prin mijlocul sălbăticiei, pe uliţe prăfuite şi înguste, pătrunzând parcă în altă lume.
Superbele zone sălbatice din judeţul Botoşani sunt, din păcate, puţin promovate şi greu accesibile pentru că nu au fost făcute suficiente investiţii în infrastructura turistică.
Click aici pentru articolul complet.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
