A plecat într-o discreție care o caracteriza, într-o modestie rară. Un om care a lăsat în urmă o impresionantă zestre etnografică, de o valoare documentară excepțională.
Cultura botoșăneană, și nu numai, a pierdut un specialist. Care mai avea încă multe de scos la lumină, pe care multe cărări îl mai așteptau, căruia mulți artiști îi vor simți lipsa. Un om tenace, exigent și generos.
În cadrul Centrului Creației Populare Botoșani, Margareta Mihalache coordona departamentul Etnografie.
Fișa postului presupunea, adică, activități privind conservarea şi promovarea tradiţiilor, obiceiurilor din zona etnografică Botoşani; punerea în valoare a meşteşugurilor tradiţionale, evidenţierea unicităţii şi originalităţii zonei noastre etnografice, păstrarea specificului local şi descoperirea unor piese de artă populară valoroase pentru a fi incluse în colecţiile muzeale săteşti; editarea de publicaţii pentru a exemplifica elementele tipologiei morfologice şi structurale aparţinând zonei botoşănene; îmbogăţirea materialului documentar în urma cercetării etnografice şi arhivarea acestuia în baza de date a instituţiei.
Așa sună o prezentare rece, în limbaj de specialitate, a profesiunii unui om care a trăit și a ars cât alții în multe vieți. Pentru că astfel vorbesc cei care au cunoscut-o pe Margareta Mihalache și care au rămas înmărmuriți la aflarea teribilei vești.
A plecat într-o discreție absolută, lăsând în urmă un tezaur uriaș adunat cu un efort aproape supraomenesc, dar mai ales de o calitate excepțională. Și depun mărturie despre acest lucru oameni care, la rândul lor, știu ce înseamnă studiul, exigența și respectul pentru tradiție și valoare.
Gheorghe Median a fost o viață muzeograf și știe că munca de cercetare, de identificare a valorii într-un imens necunoscut nu se poate face decât după acumularea unor cunoștințe solide.
Or Margareta Mihalache a fost specialistul care, aproape pe cont propriu, a reușit să impună în domeniul său de activitate criteriul valoric.
”Un om care și-a iubit foarte mult meseria. Margareta Mihalache a fost făcută să aibă această preocupare legată de arta și creația populară din județ. Și-a dedicat tot timpul punerii în valoare a frumuseților artei populare de aici. A bătut îndelung județul, a scris despre ceea ce se întâmpla. A organizat toate marile manifestări ale artei tradiționale aici, la Botoșani. A promovat artiști”,
Gheorghe Median, istoric și muzeograf
Plecarea, atât de devreme, a unui adevărat specialist va lăsa un gol în cultura Botoșanilor. Un gol care, din păcate, nu se va umple prea curând.
”E o pierdere colosală. Pentru că era un profesionist. Un om care cunoștea, care nu avea nevoie să învețe ce trebuie să facă, pentru că știa foarte bine. E greu de înlocuit un asemenea om! Pentru că sectorul de care se ocupa e unul pe care se pune accent astăzi, pentru că Botoșanii nu prea mai au multe de arătat decât tradițiile, arta populară. Era un promotor. A promovat frumos și cu suflet toate lucrurile astea”,
Gheorghe Median, istoric și muzeograf
Dincolo de aparenta distanță pe care unii o percepeau la prima vedere, Margareta Mihalache a fost un om cald, un bun colaborator. Un om de bază în orice situație, care și-a asumat mereu sarcinile și a dus la bun sfârșit misiunile culturale.
”Am colaborat în mai multe rânduri, era un om receptiv… Un om special, un om dintre cei care cu greu pot fi înlocuiți. Tot mai puțini oameni, astăzi, se oferă să își asume sarcini, iar funcția pe care a avut-o Margareta Mihalache presupunea teren, să pleci de acasă de dimineață și să te întorci noaptea, să ai legătură cu foarte mulți oameni de aici și din toată țara, să îi convingi să rămână aici ca să dea greutate manifestărilor. Era implicată total și făcea cu o pasiune extraordinară munca. Îmi pare rău, extrem de rău…”,
Gheorghe Median, istoric și muzeograf
Steliana Băltuță, un specialist care a apreciat mereu contribuția colegei sale mai tinere în domeniul etnografiei, a aflat cu durere despre plecarea la cele veșnice a Margaretei Mihalache. Obișnuia să discute la telefon, să afle noutăți despre studiile și cercetările pe care Margareta Mihalache le făcea.
Duminică a sunat îndelung telefonul, fără ca la celălalt capăt să răspundă cineva. S-a gândit că e ocupată și că, atunci când va putea, va da un semn. Luni, însă, veștile cumplite au venit ca un val de neoprit.
”Cu adevărat, pentru Centrul de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale, pentru etnografia botoșăneană, ea a avut o contribuția uriașă. A publicat foarte mult, a revigorat târgurile de meșteri, și asta i se datorează în totalitate. Ea singură a alcătuit listele de meșteri, că nu a găsit nimic atunci când a venit. Nu numai meșteri botoșăneni, ci și din țară. A reinițiat expozițiile de artă naivă. Pentru că încetase de ceva vreme ideea de a se mai face expoziții de artă naivă la Botoșani. A reinițiat saloanele, apoi - pentru prim dată – saloanele de artă naivă au avut invitați și de peste graniță”,
Steliana Băltuță, etnograf
A lăsat în urmă studii referitoare la costumul popular, în primul rând la cămașa de sărbătoare, studii extrem de valoroase.
”A publicat cataloage pentru expoziția de artă naivă, pe care le-a alcătuit singură. Nu mai vorbim de faptul că a știut să facă selecție pentru valoarea adevărată a culturii populare românești, și asta s-a văzut și după târgurile de meșteri organizate. A selectat și a dus valorificarea artei botoșănene la un nivel la care nu a mai fost altă dată. Și sincer spun, pentru că știu și am cunoscut mereu evoluția. Era extrem de categorică cu piesele pe care meșterii le aduceau la târguri, nu accepta derapaje. Niciodată nu accepta piese care nu continuau tradiția populară. Avea grijă ca valoarea să primeze”,
Steliana Băltuță, etnograf
”Știa să cerceteze și nu se baza doar pe ce au publicat marii etnografi. Ea a mers pe teren, a știut să realizeze, să nu uităm filmele realizate de ea – vorbim despre ”O lume răsturnată”, apoi ”S.O.S. Coșula” (un film premiat la Festivalul ”Lumina din Lumina” Curtea de Argeș, nota red.). Ea a știut să vadă în profunzime valoarea unor artiști care nu erau promovați sau care erau mai discreți. Ultima expoziție a fost cea a lui Marcel Alexa”,
Steliana Băltuță, etnograf
Pierderea suferită de cultura botoșăneană nu poate fi înțeleasă astăzi, este de părere Steliana Băltuță.
”Putea fi ea însăși un tezaur viu. Era plină de vitalitate. Cu toate durerile interioare, pe care nu le exterioriza niciodată, iată că știa să creeze acea atmosferă a civilizației populare, dar și a artelor vizuale. Este o foarte mare pierdere! De acum o vom păstra în memorie. A plecat mult prea devreme. Dumnezeu să o ierte!”,
Steliana Băltuță, etnograf
.jpg)
Constantin Adam, om al culturii botoșănene, fost regizor tehnic al Teatrului Mihai Eminescu Botoșani, spune că vestea a căzut ca un trăsnet. Odată cu cea care a trecut Prutul de la Chișinău: Vlad Pohilă, un mare scriitor, publicist și traducător, a trecut la cele veșnice, fiind găsit decedat în propria locuință.
”O cunoșteam pe Margareta de aproximativ 20 de ani. Doamne, ce veste! Era o femeie care își știa foarte bine locul. Era o bună specialistă, știa ce vrea și nu intra în discuții neprincipiale, inoportune. O tipă foarte la locul ei, care se autospecializase. Intrase în acest domeniu al etnografiei destul de aprofundat. Devenise o foarte bună profesionistă. Un om extraordinar! A scos cărți, albume nemaipomenite. Am participat la vernisaje la care cuvântul ei era mereu la obiect, la nivel profesionist. Nu pot să cred că a murit! Nu pot să cred! Dumnezeu să o ierte!”,
Constantin Adam
Margareta Mihalache, în vârstă de 52 de ani, a fost găsită luni dimineață, 18 mai 2020, decedată în propria locuință.
S-a născut pe 2 ianuarie 1968, în Botoşani. A absolvit Facultatea de Litere, profilul filologie, specializarea limba şi literatura latină; limba şi literatura greacă, în cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iaşi. A urmat programul de pregătire profesională postuniversitară „Bazele biblioteconomiei” (1997), iar din 2012 devine expert în domeniile „Bunuri cu semnificație etnografică” (textile, piese de port, pielărie). Din noiembrie 2006 este referent etnograf la C.J.C.P.C.T. Botoşani.
A realizat trei volume etnografice dedicate cămăşii populare. ”În anul 2008 şi respectiv 2009 încearcă să readucă oraşul Botoşani pe poziția inițială din 1975, fiind prima localitate din zona Moldovei care a organizat o manifestare expozițională de artă naivă, eveniment care a rezistat până la căderea Regimului Comunist”, relatează Costel Iftinchi. Începând cu anul 2013, colaborând cu revista „Galeria naivă” patru ani de zile, pune bazele Salonului Național de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”, manifestare care anul trecut a avut loc cea de a VII-a ediție, reuşind cu această ocazie să publice şi şase albume expoziționale de artă naivă. În anul 2016 publică volumul „Artişti Naivi Contemporani”.
Dumnezeu să o ierte și să o odihnească în pace!
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
