A fost unul dintre cei mai importanţi lideri politici ai Australiei în prima jumătate a secolului trecut. Cu rădăcini botoșănene, dar australian get-beget, aşa cum îl clasifică şi biografii săi oficiali, Ted a avut o poveste de viaţă impresionantă.
Edward Granville Theodore a fost vicepremier al Australiei şi unul dintre personajele istorice marcante la Antipozi. Provenind dintr-o familie de români, dar născut în Adelaide, Theodore a muncit în mină de la 12 ani şi a reuşit, la maturitate, să promoveze reforme esenţiale pentru muncitori şi ţărani.
Provenind dintr-o familie mixtă – tatăl român şi mama irlandeză, şi-a croit drumul în politică pornind din galeriile minelor australiene, unde lucra ca salahor, s-a implicat spectaculos în mişcările sociale şi apoi în politica înaltă. A fost membru al Partidului Muncii şi premier în Queensland – apropierea de mişcarea socialistă aducându-i porecla „Red Ted“, adică Ted cel Roşu.
Viaţa şi faptele lui Ted Theodore au fost dezvăluite publicului românesc de munca migăloasă a profesorului Dumitru Găină – care a trecut la cele veşnice acum câteva luni –, preot misionar ortodox, care a publicat în 2007 volumul „Ortodoxia Românească în Australia“, scrie Adevărul.
Povestea înaintaşilor lui Ted Theodore este, de fapt, o dramă: un lung şir de dezrădăcinări, de morţi premature şi de îndepărtări iremediabile de familie.
Biografia sa oficială arată că Edward s-a născut pe 29 decembrie 1884, în oraşul australian Adelaide, într-o familie româno-irlandeză.
Tatăl său, Vasile Teodorescu, era stabilit în Australia de vreo patru ani, dar încă nu dobândise cetăţenia, iar mama lui, irlandeza Annie Tanner, era sosită de puţin timp pe continent.
Aşadar, Ted s-a născut Teodorescu, iar schimbarea numelui de familie s-a produs doi ani mai târziu, în 1886. Împrejurările căsătoriei dintre Vasile Teodorescu şi Annie Tanner nu sunt tocmai clare, mai ales că s-a produs la numai câteva săptămâni de la sosirea acesteia în Australia. Nu este clar nici motivul pentru care Vasile Teodorescu a părăsit definitiv România şi a abandonat o promiţătoare carieră în marina comercială – era absolvent al prestigiosului colegiu al Marinei Comerciale Britanice din Londra, după ce înainte făcuse şi doi ani de seminar teologic.
Cert este că, aflat în Australia încă din 1880, tatăl celui care avea să devină vicepremier al ţării, a preferat să trăiască în condiţii modeste, din mici angajamente în exploataţiile miniere.
Paradoxal, în România, Vasile lăsase o situaţie financiară foarte bună. Dintr-o excepţională lucrare biografică din colecţia Bisericii Mavramol aflăm că era al treilea fiu al preotului Gheorghe Teodorescu (1826-1901), protopop de Galaţi şi proprietar de clădiri şi de terenuri în oraşul de la Dunăre.
Gheorghe Teodorescu a lucrat o vreme şi ca ofiţer de stare civilă al Eforiei Galaţilor, fiind însărcinat şi cu evidenţa divorţurilor.
Bunicul marelui om politic australian a fost primul catihet şi apoi protopop al ţinutului Covurluiului (1858-1860),care îşi avea centrul în oraşul-port Galaţi.
(Preotul Gheorghe Teodorescu, Foto Arhiepiscopia Dunării de Jos)
„La mijlocul secolului al XIX-lea, preotul Gheorghe Teodorescu, slujitor în Galaţi, era un cleric învăţat şi respectat. Originar din judeţul Botoşani, unde a văzut lumina zilei în anul 1826, rămâne orfan de ambii părinţi, fiind crescut de fratele său, Macarie, superiorul Mănăstirii Precista din Roman“, scria Dumitru Găină, având ca reper lucrarea biografică mănăstirească.
Absolvise seminarul de la Mănăstirea Socola, din Iaşi. După absolvire, a fost o vreme profesor la renumitul Institut Başotă din Pomârla, judeţul Botoşani – de fapt, primul liceu românesc înfiinţat într-o aşezare rurală.
Prin mijlocirea lui Gheorghe Dimitriu-Hogaş, tatăl scriitorului Calistrat Hogaş, protopop de Tecuci pe atunci, tânărul Teodorescu se căsătoreşte în anul 1848 cu Zoe, cea mai mică fiică a serdarului George Stanciu din Pechea.
Despre viaţa celor doi, documentele au înregistrat scurt: „Au avut o căsnicie fericită şi trainică“.
Din această căsnicie s-au născut cinci copii, două fete şi trei băieţi. După ce se căsătoreşte, este hirotonit diacon, în revoluţionarul 1848, slujind vreme de un an la Biserica „Sfântul Spiridon“, care atunci avea funcţie de catedrală a oraşului Galaţi. A slujit ca preot şi la Biserica „Sf. Haralambie“ din Galaţi şi, până în anul morţii, la fosta Mănăstire Mavromol. Între 1846 şi 1858 a fost catihet, adică responsabil de pregătirea candidaţilor la seminarele teologice, iar între 1858 şi 1860 a fost protopop al ţinutului Covurluiului, calitate în care, pe lângă administrarea vieţii bisericeşti, îndeplinea şi funcţia de ofiţer al stării civile, judecând şi procesele de divorţ.
Fiul său, Vasile, s-a născut în 1856 şi avea doar 24 de ani când a renunţat la tot pentru a se stabili la Antipozi. Acest lucru pare să-l fi afectat grav pe Gheorghe Teodorescu, care după ce fiul a emigrat, a ales să trăiască într-o chilie a Mănăstirii Mavramol. Există indicii că în 1900 , când avea 74 de ani, ar fi decis să părăsească definitiv Galaţiul pentru a se stabili în Bucureşti. Există şi informaţii că preotul ar fi fost înmormântat, în 1901, într-un cimitir din Bucureşti, însă nu există nicio confirmare oficială în acest sens.
Edward Granville Theodore a decedat pe 9 februarie 1950, în apartamentul său din Edgecliff, Australia, la vârsta de 65 de ani. A fost înmormântat la Sydney, unde a avut parte de onoruri de stat. În semn de apreciere, un cartier din Canberra poartă numele Theodore, la fel şi mai multe şcoli australiene, precum şi un orăşel din Queensland.
Articol integral AICI
(Foto: Edward Granville Theodore şi soţiasa, Foto Muzeul Naţional al Australiei)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
Charles Petro va juca pentru Malawi în calificările Cupei Africii pe Națiuni
Redacția Botoșăneanul
Nov 06, 2024
Doi medici noi au promovat concursul la Spitalul Județean – SECȚIILE
Oana Sava
Nov 06, 2024
Redacția Botoșăneanul
Nov 06, 2024