Ministrul a anunţat că lucrează la un program cu Ministerul Educaţiei pentru învăţământul dual, tehnologic în România şi organizarea de burse de locuri de muncă pentru tineret.

”Situaţia este îngrijorătoare şi nu este numai în România, ne uitam şi pe rapoartele Eurostat. Nu ar fi o noutate aici, problema vine din ce putem facem pentru a preîntâmpina şi am avut unele acţiuni premergătoare acestui recensământ, încât din 2018- 2019, când de exemplu au declarat domeniul construcţilor un domeniu prioritar în România şi am instituit salariul minim mai mare decât cel normal şi cu o fiscalitare redusă, care a avut ca rezultat atunci, timid într-adevăr, dar o întoarcere a unor cetăţeni acasă”, a spus ministrul, despre datele prezentate de INS privind recensământul populaţiei, potrivit news.ro.

Marius Budăi a spus că anul acesta, salariul minim în construcţii s-a ridicat la 4.000 de lei, şi anul trecut au instituit salariul minim în agricultură şi în industria alimentară, tocmai cu acest scop, ”pentru a încetini plecările din ţară dar şi pentru a ne aducem cetăţenii acasă”.

”Este clar că această îmbătrânire a populaţiei aduce după sine şi o piaţă concurenţială a pieţei de muncă foarte mare, şi atunci avem această problemă, ţările mai puţin dezvoltate din estul Europei, vor avea tot timpul o scurgere de lucrători, către ţările mai dezvoltate din centrul Europei. Aici trebuie să venim cu mai multe măsuri, noi am încercat şi la ministerul Familiei şi la Ministerul Muncii câteva programe”, a spus ministrul.

Budăi a arătat că nu suntem în pericol în acest moment, în urma cifrelor recensământului, de a nu mai susţine sistemul de pensii.

”Nu suntem acum în acest pericol, avem mai mult angajaţi decât oameni care sunt la vârsta senioratului, însă trebuie să luăm măsuri din timp, pentru a nu ajunge la o situaţie de impas”, a precizat Budăi.

Despre sustenabilitatea sistemului în anii următori, ministrul Muncii a spus că nu vor fi probleme.

”Vă aduc aminte că România a mai trecut printr-o perioadă când erau mai mulţi pensionari decât persoane active, însă pentru că acest lucru trebuie să luăm măsuri”, a spus el, pentru încurajarea formării de familii tineri, încurajarea natalităţii şi, printr-un parteneriat cu mediul de afaceri, cei care primesc o calificare să poată fi angajaţi.

”România nu îşi poate permite să plătească salarii la nivelul ţărilor dezvoltate din UE, dar şi acolo cheltuielile mari cu chiria, utilităţile şi putem compensa prin sprijinirea firmelor, construcţii, industria alimentară, să există salarii mai mari. Vom avea în perioada următoate exerciţiul multianual financiar care va intra în România în acţiune, va trebui să fim atenţi să atragem fonduri europene, fonduri din PNRR, fonduri guvernamentale, Anghel Saligny, şi trebuie să ne asigurăm că avem şi lucrători”, a mai declarat Marius Budăi.

Despre numărul persoanelor asistate social, ministrul Muncii a spus că în perioada 2017, 2018, 2019, când a introdus condiţionarea de refuzul locului de muncă să fie scos din sistemul de asistenţă, dar şi faptul că le-au dat dreptul celor asistaţi să se angajeze zilieri, numărul acestora s-a diminuat. ”În perioada 2020 – 2021, numărul persoanelor intrate în stare de sărăcie a crescut din nou în România”, a spus Budăi, afirmând că trebuie luate măsuri pentru a sprijini categoriile vulnerabile dar şi mediul de afaceri.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat, vineri, primele date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2021.

Acestea arată că populaţia rezidentă a României era de 19.053.800 de persoane, la finalul lui 2021, din care: 9.808.300 (reprezentând 51,5%) de sex feminin şi 9.941.200 (reprezentând 52,2%) în mediul urban.

Faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut locuitori – 1.067.800 persoane.

Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori, printre acestea figurând şi Botoşaniul.