„Uitaţi, aici în cort stăm. Avem plapumă..., dar nu dormim”

Pentru că nimeni nu a luat atitudine până acum, un grup de vânători s-au constituit într-o asociaţie şi, cu acordul proprietarilor de pământuri, vor să preia domeniile de vânătoare de la AJVPS Botoşani, pe care să le administreze şi să le păzească.
Cu toate că este un an bogat, agricultorii din cele câteva comune aflate la graniţa cu Ucraina nu pot dormi liniştiţi din cauza porcilor mistreţi. Gonite de foame, animalele fac prăpăd prin culturile de porumb şi floarea soarelui. Pentru a-şi păzi culturile, oamenii ies noaptea pe marginea acestora, unde şi-au improvizat corturi, fac focuri, bat din tălăngi şi au improvizat tunuri cu carbit cu care încearcă să fugăresca animalele.
„Uitaţi, aici în cort stăm. Avem plapumă..., dar nu dormim. Dacă Doamne fereşte plouă mai tare, ne băgăm aici. În fiecare seară păzim aici patru inşi, noapte de noapte”, spune Gică Sandu, un localnic.

Mistreţii goniţi de foame fac prăpăd

Deşi n-a fost secetă, în judeţul Botoşani mistreţii ies din păduri şi intră în culturile oamenilor, iar pe unde trec turmele de animale, rămâne prăpăd...
„Asta e mai tare distrusă. E rărită la maxim. Spui că au fost oile în ele. Ei se opresc unde dau de porumb dulce. Acolo intră şi distrug. Uitaţi ce exemplu elocvent”, arată un vânător spre ceea ce a mai rămas dintr-un lan de porumb.
„Stăm noaptea, facem focul, batem din tinichele”, se plânge un alt localnic. Întrebat dacă reuşeşte prin toate aceste măsuri cu tentă primitivă să fugărească porcii mistreţi, răspunde…  „cât de cât..., cu câinii”.
Un alt agricultor nu stă de pază cu câinile, ci cu… tractorul: „e jale. Ei vin de pe unde vin, stau prin stuf şi se feresc de focuri. Oricum, dacă nu faci focul într-o noapte, e prăpăd”.

Animale alungate cu câini şi… copii minori

O familie de sărmani are doar câţiva metri de pământ în câmp pe care a plantat porumb. Din cauza invaziei de porci mistreţi, membri familiei sunt nevoiţi să iasă în fiecare seară să păzească cei câţiva porumbi, ajutaţi inclusiv de cei doi copii minori.
„Mergem să păzim pe deal, unde avem porumbul. Avem 30 de ari de pământ, nu avem pensie şi dacă nu păzim, ce mâncăm?! Murim de foame. Mergem în fiecare noapte. Nu face porumbul ăsta cât munca noastră”, povesteşte capul familiei.
Nu sunt însă singurii care stau noaptea în câmp la fugărit mistreţii. Dl Gică are si el două culturi de porumb, iar pentru a mai putea recolta ceva în toamnă, iese în fiecare seară la pază împreună cu cei trei fii, dar şi cu cei trei câini. Ei sunt însă foarte precauţi şi asta pentru că animalele pot ataca oricând şi nu numai culturile, ci şi oamenii şi câinii care îi insoţesc.
„Stăm de pază. Păzim..., că dacă nu, degeaba muncim. În fiecare noapte venim. A început să dea porcii de când era porumbul în zer. Cu foc, hăituim, ne strigăm unul pe altul. Mai sunt şi pe deal acolo, mai sunt şi pe la şosea... Stăm, ce să facem?! Stăm cu copiii, cu familia...”, afirmă Gică Sandu.
Uneori nici câinii nu mai sunt însă de folos, după poveştile unui localnic: „când l-a înşfăcat din spate pe câine, când a ajuns cu el la hotar, l-a rupt în două..., aşa cum rupi găina”.

Asociaţie de vânători făcută din disperare

Pentru că de patru ani încoace numărul de animale tot creşte, câţiva vânători excluşi din Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Botoşani s-au hotărât să ia iniţiativa şi s-au constituit într-o asociaţie de proprietari şi una de vânătoare care vrea să preia fondurile de vânătoare în administrare şi să păzească şi culturile oamenilor.
„Prin asociaţia de proprietari, precum şi prin asociaţia de vânătoare creată în paralel, vrem să încercăm să preluam de la Ministerul Mediului aceste fonduri de vânătoare cu probleme. Noi am ajuns la concluzia că sunt prost gestionate de s-a ajuns ca, culturile oamenilor să nu mai fie în siguranţă. Aşa ceva la noi în zonă nu s-a mai întâmplat. Nu au mai fost efective de mistreţi atât de numeroase. Oamenii sunt disperaţi fiindcă nu îi apără nimeni”, declară Viorel Dumbravă, vânător.
Disperaţi, oamenii au început să adere deja la asociaţie şi asta pentru că se tem că la început de toamnă nu vor mai avea ce aduna de pe câmp. Faţă de anii trecuţi, când probleme au fost semnalate doar în două-trei comune, în acest an, arealul de răspândire a porcilor mistreţi s-a extins în toate comunele de pe linia graniţei cu Ucraina, iar distrugerile ar putea ajunge la câteva sute de hectare.
CITEŞTE ŞI:
 Mare şedinţă mare contra mistreţilor la Prefectură - VIDEO
[[galerie-foto]]
CITEŞTE ŞI:
 Horror la Brăești: mistreți în putrefacție, bursuc omorât de ierbicide – FOTO