Niciunul dintre proiectele de lege menționate nu au fost votate pentru a-și produce efectele. În primul dintre cazuri se dorea crearea unei linii telefonice de urgență pentru persoane dispărute, proceduri de intervenție mai rapide și sprijin pentru familiile victimelor.
În cazul pacientei Ivanov propunerea legislativă era intitulată „Programul național de suport pentru pacienți – stop abuzurilor din spitale – Legea Alexandra”.
Principal inițiator era senatorul neafiliat Rodica Boancă din Ialomița, șapte parlamentari AUR printre care și Dorinel Cosma și patru membri neafiliați ai Parlamentului, printre care și Diana Șoșoacă.
Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat în octombrie 2023 și supus votului cu „raport de respingere”. 74 de voturi au fost pentru respingere, 13 împotrivă și 15 abțineri.
Senatorul PSD Lucian Trufin a dat un vot pentru respingere, Dorinel Cosma de la AUR care este printre inițiatori, a votat împotrivă.
„Noi am votat, 11 persoane de la AUR contra respingerii, adică pentru lege. Nu știu problema mai departe, de la noi a plecat la deputați și de acolo nu mai știu ce s-a întâmplat. Dar puterea, adică PNL cu PSD, au dat vot de respingere, iar noi am votat contra respingerii”,
Dorinel Cosma, senator AUR
Ulterior, inițiativa legislativă a fost înregistrată la Camera Deputaților și recent a primit un aviz negativ din partea Guvernului care a transmis și un punct de vedere referitor la propunerea legislativă privind implementarea „Programului național de suport pentru pacienți – stop abuzurilor din spitale – Legea Alexandra”.
Un proiect legislativ care practic se suprapune cu alte reglementări legislative în vigoare și care a fost prezentat mai degrabă drept o „idee a ceva” decât un eventual normativ cu efecte juridice.
Practic, propunerea avea ca obiect înființarea unui program național de sprijin pentru acei pacienți care se află în situația de a nu primit îngrijiri medicale, cum s-a întâmplat în cazul Alexandrei Ivanov.
Neacordare de asistență medicală care poate duce la agravarea stării de sănătate sau chiar deces.
„În acest sens, se propune ca pacienții, reprezentanții legali ai acestora sau chiar succesorii în caz de deces al pacientului să aibă posibilitatea de a depune o sesizare la un număr național unic, alocat în acest sens, pentru a semnala o situație în care pacientul nu a primit asistența medicală adecvată, fiind ignorat de cadrele medicale, fapt care a provocat agravarea situației pacientului în planul sănătății, în cel mai grav caz, decesul”,
se arăta în expunerea de motive
În răspunsul transmis inițiatorilor prin care este justificat avizul negativ, Guvernul arată că un mecanism de feedback al pacienților este deja implementat prin Ordinul ministrului Sănătății nr. 1501/2016 și cuprinde mai multe măsuri și proceduri pentru evaluarea satisfacției pacienților cu privire la calitatea serviciilor medicale.
Mai departe, sunt ridicate semne de întrebare privitoare la necesitatea unui astfel de program destinat pacienților, avându-se în vedere că forma propusă nu aduce elemente de noutate: „considerăm că este vorba despre o viziune confuză, ambiguă și neclară, fără o finalitate juridică, care dă dovadă de dizarmonie în ceea ce privește integrarea în legislația deja existentă”.
Iar potrivit legislației în vigoare, faptele personalului medical se împart, după nivelul de gravitate în: penale, civile, contravenționale și disciplinare, ori în inițiativa legislativă nu se precizează tipul celor care urmau a fi incluse în program.
Și nu în ultimul rând este semnalat faptul că noțiunea de „specialist” care are rolul de a analiza erorile medicale nu este explicată: „sunt menționați anumiți specialiști care ar exercita controlul activității personalului medical, dar nu se precizează angajații cărei instituții sunt aceștia, cu ce și cine îi plătește și potrivit cărei salarizări, ce studii și ce condiții ar trebui să îndeplinească. Totodată, semnalăm că sintagma este confuză și imprimă textului neclaritate și imprecizie”.
Programul destinat pacienților din „Legea Alexandra” ar fi avut o durată de implementare de 5 ani, iar pentru primii 2 ani a fost estimat un buget total de 2.672.000 lei.
„În acest context, menționăm că Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele, obligațiile bugetare și riscurile fiscale, iar adoptarea inițiativei legislative ar influența negativ ținta de deficit bugetar, stabilitatea macroeconomică și ratingul de țară în relația cu organismele financiare internaționale”.
Și ultima concluzie: „având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative”.
