Un blocaj creat în ultimii ani producea numeroase neajunsuri în rândul comunității.
Este vorba despre revizuirea standardului ocupațional pentru interpret al limbajului mimico-gestual, după un proces blocat în ultimii ani.
Potrivit ministrului Muncii, Marius Budăi, actualizarea competențelor, atribuțiilor și a rutei de formare pentru interpretul limbajului mimico-gestual a fost realizată în acord cu clasificarea europeană ESCO și prin consultarea organizațiilor relevante în acest domeniu ocupațional.
”Standardul devine astfel un reper național de asigurare a calității atât în formarea viitorilor interpreți, cât și în desfășurarea activității interpreților autorizați. Continuăm astfel demersul de inovare și profesionalizare a ocupațiilor din România, cu impact social, în colaborare strânsă cu organizații partenere din sfera nonguvernamentală. Mulțumesc ANPD pentru implicare! Suntem cu un pas mai aproape de comunitatea surzilor din România!”,
Marius Budăi, ministrul Muncii
.jpg)
Este vorba, așadar, despre o ocupație care, în acest fel, devine nu doar profesie recunoscută, ci și asumată ca atare.
Printre inițiatorii acestui proces – care reprezintă Asociația Națională a Surzilor din România - se regăsește și un botoșănean. Este vorba despre Daniel Marian Hliban, director executiv al Filialei Botoșani a Asociației Naționale a Surzilor din România (ANSR), care este deopotrivă și interpret.
Alături de Daniel Hliban, printre inițiatori îi mai amintim pe Elisabeta Vasilica Paraschiv (Vicepreședinte ANSR / Interpret), Ștefan-Bogdan Anicescu (Șef Serviciu Interpreți - Sediul central ANSR), precum și pe Angelica Platon (Director Executiv Filiala Bihor ANSR / Interpret).
Daniel Hliban spune că necesitatea acestui demers a pornit de la faptul că ocupația de interpret a limbajului mimico-gestual nu era profesionalizată. Astfel că, la nivelul Asociației Naționale a Surzilor, mai mulți specialiști s-au constituit într-un Departament al interpreților limbajului mimico-gestual, ”în ideea de a fi un prim pas înspre constituirea noastră într-un colegiu al interpreților limbajului mimico-gestual, exact cum funcționează alte colegii, deși noi suntem foarte puțini în România, probabil până într-o sută”.
”Primul pas l-am făcut noi, la nivelul Asociației Naționale a Surzilor, ne-am constituit în acest departament. Și la nivelul departamentului, împreună cu cei de la Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD) și cu alți interpreți independenți, cu alte organizații mai mici care lucrează pentru comunitatea persoanelor cu deficiențe de auz și au la rândul lor interpreți autorizați în cadrul organizației lor. Și s-a făcut o consultare publică”,
Daniel Marian Hliban, director executiv al Filialei Botoșani a Asociației Naționale a Surzilor din România
(1).jpg)
(Daniel Hliban)
Un aport important l-a avut, de asemenea, Ștefan-Bogdan Anicescu, interpretul oficial la Guvernul României, ”împreună am lucrat o perioadă de timp pe partea de standarde în ceea ce privește serviciile oferite de interpretul limbajului mimico-gestual”.
Dar și prin colaborarea cu ANPD, inclusiv prin președintele Mihai Tomescu, președintele Autorității Naţionale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, care ”este la rândul dumnealui persoană cu dizabilități (nevăzătoare), foarte implicat și dedicat”.
Impactul direct?
Revizuirea standardului ocupațional pentru interpret al limbajului mimico-gestual are impact direct asupra comunității surzilor din Botoșani și din întreaga țară, după cum precizează Daniel Hliban.
”Ideea este de recunoaștere a importanței profesiei de interpret, pentru că noi nu avem bine conturată profesional această ocupație. Până acum aveam doar recunoașterea oficială a limbajului mimico-gestual, ca limbă maternă a comunității surzilor. Dar aici vorbim despre servicii profesioniste oferite de profesioniști, de interpreți ai limbajului mimico-gestual, servicii ce se oferă exact ca în orice alte profesii”,
Daniel Marian Hliban, director executiv al Filialei Botoșani a Asociației Naționale a Surzilor din România
Mai exact, se poate încheia o carte de muncă, se oferă salariul care se cuvine unei astfel de munci. La care se adaugă încadrarea în COR.
Un alt efect imediat, care este foarte important pentru comunitate, este acela că se vor putea relua cursurile de formare profesională pentru interpretul limbajului mimico-gestual.
”De câțiva ani, din cauza unui vid legislativ, nu s-a mai format niciun interpret nou. Iar efectul este dezastruos, pentru că și dintre cei existenți, care sunt atât de puțini, au ieșit din profesie, mai ales fiind și atât de prost plătită, iar alții noi nu au mai putut intra pentru că nu existau aceste standarde. Acum, un efect este cel al reluării acestor cursuri de formare”,
Daniel Marian Hliban, director executiv al Filialei Botoșani a Asociației Naționale a Surzilor din România
Iar demersurile pentru sprijinul comunității surzilor nu se opresc aici, recunoaște Daniel Hliban.
”Avem și sprijinul domnului ministru, și sprijinul președintelui ANPD, care este integrat în tot ce înseamnă nevoile persoanelor cu dizabilități, deci este o conjunctură favorabilă, de aceea noi ne-am constituit în mai multe grupuri de lucru și încercăm să promovăm cât mai multe din modificările acestea legislative”,
Daniel Marian Hliban, director executiv al Filialei Botoșani a Asociației Naționale a Surzilor din România
