Peste 200.000 de persoane au plecat la muncă în străinătate pe parcursul anului trecut, mai mult decât în anii de după aderarea României la Uniunea Europeană sau în perioada crizei financiare, potrivit celor mai recente date de la Statistică.
E ca şi cum un oraş precum Ploieşti, Oradea sau Brăila ar fi rămas fără locuitori într-un an. Nu mai pleacă atât de mult căpşunarii, infirmierele şi constructorii, dar în schimb ne pleacă doctorii, IT-iştii, inginerii şi profesorii.
Românii se duc acum în străinătate nu pentru că nu găsesc de muncă în ţară, ci pentru că vor salarii mai mari. În ultimii cinci ani a început să apară emigrarea indivizilor cu educaţie ridicată, oamenii nu mai pleacă doar din judeţele sărace, ci şi din judeţele bogate, unde nu există şomaj şi este criză de forţă de muncă. Între 2012-2017, România s-a depopulat cu aproape 1,2 milioane de persoane, cam cât este astăzi populaţia Bucureştiului.
Cei mai mulţi au plecat din Moldova, din judeţele Suceava, Bacău, Neamț, Botoșani şi Vaslui. Din această regiune au plecat în ultimii cinci ani 195.458 de oameni, ceea ce reprezintă 33% din numărul salariaţilor. A doua poziţie este ocupată de cea mai bogată zonă a ţării, Bucureşti-Ilfov, unde şomajul este practic zero şi salariile sunt mai mari decât în restul ţării. De aici au plecat 187.232 de salariaţi. Poziţia a treia este ocupată de judeţele din centrul ţării - Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, de unde au plecat 182.600 de persoane.
Câţi români lucrează peste graniţă
Nimeni nu ştie cu exactitate numărul românilor plecaţi la muncă în străinătate pentru că Institutul Naţional de Statistică contabilizează fenomenul emigraţiei temporare abia din anul 2008, anul aderării României la Uniunea Europeană, momentul în care migraţia temporară a devenit un fenomen legal. Până atunci, INS a ţinut numai evidenţa persoanelor plecate definitiv din România, adică a celor care au renunţat la domiciliul stabil în ţară. Numărul acestora este de 550.326. Datele de la Statistică arată că din 2008 şi până la începutul acestui an au ales să muncească în afara ţării 1,5 milioane de persoane.
Deci datele oficiale arată că aproape două milioane de persoane au plecat din România de la data aderării la Uniunea Europeană şi până la începutul acestui an. Însă realitatea este că numărul celor plecaţi în străinătate este mult mai mare având în vedere că mulţi au plecat până la data aderării. Un studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că sunt 3.400.000 de români în diaspora. Cifra reprezintă 17% din populaţia României. Este unul dintre cele mai mari procente pentru o ţară care nu a fost afectată de conflicte armate.
Cum s-a schimbat fenomenul emigraţiei
ţările foste comuniste care au aderat la UE în perioada 1990-2007, România şi Polonia sunt principalele surse pentru migraţie, dar procentul din populaţie cu care contribuie la migraţie apropie România, mai degrabă, de Bulgaria şi ţările baltice. Ceea ce pare însă specific României este o explozie a migraţiei internaţionale în perioada imediat următoare anului 2000, reflectată de creşterea de peste 2,5 ori a stocului de persoane originare din România în străinătate. Deşi emigrarea a crescut până la a ajunge un element de identificare al României contemporane, migraţia de revenire nu pare să reprezinte un fenomen consistent. Debutul crizei economice din 2008 era asociat cu aşteptări ridicate legate de întoarcerile din străinătate. Datele culese în 2010 sugerează însă o rată redusă a revenirilor, iar recensământul din 2011 confirmă rezultatele .
Unde au plecat cei mai mulţi români
• Italia – 1.152.000
• Spania – 1.005.564
• Germania – 452.718
• Statele Unite ale Americii – 468.994
• Marea Britanie – 400.000
• Canada – 204.626
• Franța – 200.000
• Austria – 105.651
• Belgia – 100.000
Directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, Cătălin Zamfir, spune pentru Jurnalul Naţuinal, că politica economică nu a fost gândită ca să ţină populaţia în ţară. În primii10 ani de tranziţie, industria a scăzut la jumătate, deci a eliberat forţă de muncă şi nu a mai oferit oportunităţi de muncă pentru populaţie. Numărul de salariaţi s-a prăbuşit de la 8 milioane în 1990 până la 4,5 milioane în anii 2000, a explicat Zamfir. A doua problemă a fost celebra politică a salariului mic.
“Până recent, în ultimii doi ani, toate guvernele au considerat că pentru societatea noastră este mai utilă menţinerea salariilor la un nivel extrem de scăzut. La ora actuală, salariile din România sunt cele mai scăzute din Uniunea Europeană”, spune directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții.
