”Metronom” are toate elementele necesare pentru a deveni ”spațiu” de dezbatere în școală. Este timpul ca liceenii nostalgici după ”Anii de liceu” în varianta Corjos să afle și cealaltă față a timpului pe care părinții și bunicii lor l-au trăit.
Imaginea idilică pe care ne-o oferă ”Liceenii”, filmul lui Nicolae Corjos, primește după aproape patru decenii un răspuns care, deși aparent tardiv, are rolul de a așeza pe făgașul normal un subiect încă prea puțin explorat în România zilelor noastre: cel al școlii din comunism.
O mai face, înainte de ”Metronom” - căci despre el este vorba - un alt regizor român. Este vorba despre Radu Jude cu al său ”Tipografic Majuscul”, poate deloc întâmplător cu același Șerban Lazarovici în rol principal (actorul botoșănean îl interpretează aici pe eroul anticomunist Mugur Călinescu).
”Metronom”, debutul în lungmetraj de ficțiune al cineastului Alexandru Belc, care a câştigat Premiul pentru Cel mai bun regizor al secţiunii Un Certain Regard la Cannes, a avut premiera de gală și la Botoșani, în prezența a doi dintre protagoniștii filmului.
Chiar dacă prezintă povestea de dragoste a unor adolescenți, ”Metronom” este un film al tuturor generațiilor. Părinții și bunicii noștri se regăsesc în atmosfera anilor 70-80, cu interdicțiile sociale dublate de subversivitatea austeră a muzicii și a veștilor ”furate” de la Europa Liberă, un radio care a făcut istorie (la propriu) în perioada comunistă. Un radio care pentru Securitatea din România a însemnat sute și sute de ore de urmărire, de înregistrare, de anchete și de condamnări care nu de puține ori au dus la moarte.
Pe acest calapod este așezat, cu o iscusință de mare regizor, subiectul filmului ”Metronom”: o poveste de dragoste care se construiește periculos pe un filaj de multe luni pe care Securitatea îl organizează cu cinism și rigurozitate.
Să ne amintim că, în acei ani, Securitatea documenta – cu mijloacele specifice – celebrul Dosar Eterul. Și la Botoşani, ca peste tot, existau liste cu cei care ascultau Europa Liberă. Oamenii erau monitorizați, în case le erau montate dispozitive de ascultare, apoi arestați și torturați în pușcării.
Spre deosebire de Dosarul Eterul, Alexandru Belc duce povestea într-un spațiu mai puțin obișnuit: un grup de liceeni care ascultă la Europa Liberă celebra emisiune a lui Cornel Chiriac, ”Metronom”.
Filmul este construit plecând de la detalii specifice timpului, din care nu lipsesc uniformele școlare, mașinile Dacia, televizoarele și aparatele de radio din epocă, pentru ca pe parcurs să ofere deschideri ample și perspective grave asupra unui spațiu al paradoxurilor: prizonieri între granițele propriei țări, tributari unor politici la limita (și chiar și dincolo de ea) exterminării fizice și psihice, românii se ”hrăneau” cu muzică bună, scotocind cu riscuri enorme după orice fărâmă de libertate.
Revenind la ”Liceenii” lui Corjos, ne amintim de scena poeziei lui Nichita Stănescu, ”Patria”, cu ”sentimentul soarelui răsărind / împreună cu cea mai suavă doină din fluier, / copacul sub care m-am sărutat mai întâi...”. Interesant că și în ”Metronom” regăsim o scenă asemănătoare, regizorul Alexandru Belc aducând în prim-plan liceenii care, în pauză, repetă pentru ora de română poezia ”Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, de Lucian Blaga. Nu putem ignora nici imaginile în oglindă, dar cu reflexii diferite, pe care cele două filme ni le oferă în atelierul de strungărie. Mândria patriotică din ”Liceenii” versus insula de libertate din ”Metronom”. În filmul lui Alexandru Belc, atelierul de strungărie devine un spațiu al libertății. Elevii fumează, se exprimă liber, se simt în siguranță.
Până și eroina principală din ”Metronom”, interpretată excepțional de Mara Bugarin, pare până la un punct un personaj care se ”lipește” de cel al Oanei Sârbu (tunsoarea care în perioada anilor 80 avea să devină un adevărat etalon pentru adolescente!). Cu toate acestea, Alexandru Belc aduce în fața liceenilor de astăzi un personaj de forță, chiar dacă se dovedește în cele din urmă a fi vulnerabil și tributar partidului care ”e-n toate”.
Nostalgicii care fredonează și astăzi celebra melodie ”Ani de liceu”, cu vocea nu mai puțin celebrilor Stela Enache și Florin Bogardo, primesc în filmul lui Alexandru Belc un adevărat ”festival” de muzică bună, de la Janis Joplin și The Doors la Mircea Florian și Sfinx.
Nu putem vorbi despre ”Metronom” fără să ne oprim asupra a doi dintre actorii principali: Șerban Lazarovici și Vlad Ivanov, ambii botoșăneni. Dacă Șerban Lazarovici impresionează prin talentul de necontestat la doar 23 de ani (pe care îi împlinește astăzi, 20 aprilie), la Vlad Ivanov cinefilii descoperă resursele inepuizabile cu care acest mare actor își construiește personajele. Devenit ”o voce inconfundabilă„ a filmului românesc, fapt datorat timbrului specific și interpretărilor excepționale, Vlad Ivanov reușește și în ”Metronom” (ca odinioară în ” 4 luni, 3 săptămâni si 2 zile”, regia Cristian Mungiu) să producă fiori pe șira spinării. Amestecul dintre cinism și discursul manipulator, lipsa de (sau falsa) empatie, calculul rece și fără niciun fel de scrupul care dărâmă destine, pe toate le regăsim și în ”Metronom”. Dovadă că ”omul nou” din comunism avea aceleași coordonate, indiferent de domeniul în care acesta se manifesta.
Și Șerban Lazarovici găsim elemente de actorie bine integrate în spațiul cinematografic. Joacă bine inclusiv tăcerile prelungite alături de Mara Bugarin, dezvăluie treptat și cu finețe caracterul personajului, introduce în anumite scene jumătăți de zâmbet care exprimă mai mult decât zece replici la un loc.
Șerban Lazarovici și Marius Boboc, doi dintre actorii filmului ”Metronom”, s-au aflat miercuri seara la Botoșani, la proiecția de gală de la Cinematograful Unirea. Alături le-a fost și Alina Birman și Dan Lupu, implicați în procesul de management al filmului.
Vlad Ivanov nu a putut fi prezent la proiecţia de gală, însă în sală s-a aflat mama actorului.
Vizibil emoționat, Șerban Lazarovici s-a arătat impresionat de publicul numeros. După Cannes, despre care a mărturisit că ”e un vis devenit realitate pentru orice artist”, și numeroase turnee în țară și în străinătate, este prima dată când filmul rulează și acasă, la Botoșani.
”Este o proiecţie foarte specială pentru mine pentru că este, în sfârşit, acasă. Noi am început turul vara trecută, înainte de a se lansa filmul. Lansarea a fost în noiembrie şi iată că, într-un final, am ajuns și la Botoșani”, a spus Șerban Lazarovici.
În cadrul unei sesiuni de întrebări care a avut loc la finalul proiecției, Șerban Lazarovici a dezvăluit și o serie de lucruri mai puțin știute.
”Cel mai important om a fost Alexandru Belc, el a discutat cu noi încă din perioada repetițiilor. Pentru mine a fost un pic mai ușor, mai jucasem într-un film care avusese legătură cu comunismul și bazele istorice le aveam de atunci. Dar și cu mine a lucra Alex destul de mult”, a spus Șerban.
”Eu am avut onoarea de a merge la Cannes și în Arabia Saudită, la un festival de film. Cineaștilor internaționali li s-a părut foarte exotică povestea, voiau să intre pe sub gândurile noastre, să înțeleagă psihologia unor adolescenți din perioada comunistă. Noi explicam că ține foarte mult și de cameră, de montaj, de colorizare, de Alex, de viziunea lui, tot ce înseamnă un film ca întreg. În România... mulțumesc pentru că a fost atât de bine primit. Toți oamenii au fost foarte entuziasmați. Eu, ca tânăr artist, am avut un suport foarte mare din partea oamenilor”, a continuat actorul botoșănean.
Șerban Lazarovici a făcut și un apel către public: „mergeți în sala de cinema, doar astfel industria filmului poate merge mai departe”.
”Cu ocazia redeschiderii Cinematografului Botoșani v-aș încuraja pe tineri, pe oameni mai în vârstă, să frecventați cât mai mult locul acesta pentru a-l ține în viață. Este printre ultimele 5-6 din țară. Poate că nici nu ne dăm seama ce comoară avem. Sunt oameni care se zbat pentru ca astfel de lucruri să se întâmple, domnul Viorel se străduiește să aducă filmele românești la Botoșani, aș fi bine să încurajăm acest lucru”, a spus Șerban Lazarovici.
La rândul său, Marius Boboc a mărturisit că rolul din filmul ”Metronom” a venit cu o serie de provocări. Actorii au beneficiat de îndrumări, de sprijin din partea regizorului și a coregrafului.
”Chiar dacă este vorba despre o perioadă pe care noi nu am trăit-o, cred că am plecat de la faptul că și ei aveau nevoie de muzică, de gașcă, Tudor din film inițiază și scrierea scrisorii. Sunt aspecte care ne intersectează pe mine și pe personaj”, a spus Marius Boboc.
”Metronom” are toate elementele necesare pentru a deveni ”spațiu” de dezbatere în școală. Este timpul ca liceenii nostalgici după ”Anii de liceu” în varianta Corjos să afle și cealaltă față a timpului pe care părinții și bunicii lor l-au trăit.
