În toate bisericile vor avea loc slujbe, iar la finalul acestora clopotele vor răsuna pentru un minut.
Autorităţile centrale şi locale organizează, luni, ceremonii militare şi religioase pentru marcarea a 163 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române.
”Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu autorităţile centrale şi locale, va organiza luni, 24 ianuarie, în garnizoanele în care există monumente dedicate Unirii Principatelor, ceremonii militare şi religioase cu ocazia sărbătoririi a 163 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române”, a transmis Ministerul Apărării.
Patriarhia Română anunţă că, la Sfânta Liturghie oficiată începând cu ora 09:30, în Catedrala Patriarhală, vor fi pomeniţi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi toţi cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române.
În ziua de 24 ianuarie 2022, ierarhii, preoţii şi diaconii Bisericii Ortodoxe Române vor oficia slujba de TE DEUM în toate bisericile din Patriarhia Română.
”La sfârşitul acestei slujbe vor fi trase clopotele timp de un minut. Aniversarea Unirii Principatelor Române şi comemorarea celor care au contribuit la realizarea acesteia sunt un act solemn care menţine aprinsă candela unităţii şi demnităţii noastre naţionale”, a mai transmis Patriarhia.
În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică al liderilor din cele două principate româneşti (Moldova şi Ţara Românească) şi prima etapă în crearea statului unitar român modern.
Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti ca domnitor al Ţării Româneşti, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iaşi domnitor al Moldovei, este ziua când s-au împlinit aspiraţiile naţionale ale revoluţionarilor de la 1848 care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept „cheia de boltă fără de care s-ar prăbuşi întreg idealul naţional”.
Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este „actul întregii naţiuni române”, a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoaşterea internaţională a Unirii şi măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obţinerea şi recunoaşterea independenţei României în anii 1877 – 1878 şi la îndeplinirea idealului naţional de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1959 a fost primul pas făcut de naţiunea română pe drumul modernităţii şi al integrării europene.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
Evoluție și inovație - Cum modelează tastatura mecanică și laptopul gaming ASUS viitorul tehnologiei
Redacția Botoșăneanul
Nov 07, 2024