”Aducem bani europeni” a fost sloganul sub care a candidat în 2008 Mihai Țâbuleac la președinția Consiliului Județean Botoșani și în mare parte dezideratul propus s-a și regăsit în practică, instituția reușind să acceseze programe europene de amploare.
Acesta ar trebui să fie sloganul celor care au condus CJ Botoșani din 2014 încoace. Și aceasta deoarece pentru ciclul de finanțare 2014 - 2020 al Uniunii Europene, CJ nu a reușit deocamdată să obțină nici un euro pentru vreun proiect. Asta reiese din răspunsul pe care instituția l-a formulat unei interpelări pe care consilierul județean Ion Diaconu a adresat-o conducerii CJ Botoșani. Liberalul a solicitat să i se prezinte strategia de dezvoltare pe fondurile europene din amintitul exercițiu financiar. Răspunsul, cu toate că se întinde pe șase pagini, scoate la iveală o veritabilă tragedie administrativă: la jumătatea ciclului financiar Consiliul Județean nu a reușit să obțină nici un euro de la UE.
În adresa emisă de CJ Botoșani este trecut ca prim proiect ”Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională”, fiind vorba mai exact despre mult discutatul drum strategic de 100 de kilometri.
”Procedura de achiziție a documentației tehnico-economice necesară în etapa de depunere a proiectului este finalizată, urmând ca, odată cu aprobarea bugetului județean, să fie semnat contractul de servicii de elaborare a acestor documentații, asistență tehnică din partea proiectantului și consultanță la elaborarea cererii de finanțare”,
Costică Macaleți, președinte CJ Botoșani, în răspunsul la interpelare.
Acesta a fost făcut public la finalul ședinței ordinare de săptămâna trecută a CJ Botoșani și din el reiese foarte clar că proiectul încă nu a fost depus.
În amintitul răspuns mai sunt menționate proiecte precum ”Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon”, prin care ”se intenționează depunerea unor proiecte ce vizează măsuri de eficiență energetică având ca scop reabilitarea energetică, inclusiv izolarea termică” și ”Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale”, numai că pentru acestea ”ghidurile de finanțare nu au fost încă lansate în consultare publică!”
Apoi, sunt trecute în revistă mai multe proiecte prin care se încearcă obținerea de finanțări prin Programul Operațional Comun cu Republica Moldova și Ucraina, însă ”nu au fost lansate încă ghidurile de finanțare”.
În fine, este amintit și mega-proiectul de extindere a alimentării cu apă a județului, care este în derulare, însă aceasta fiindcă în precedenta perioada de finanțare nu s-a reușit să se cheltuiască decât aproximativ jumătate din cele peste 100 de milioane de euro accesate.
„Bugetul pe care ni-l propuneţi este unul care gâfâie. Era de prevăzut că vom ajunge aici (…). Avem obligaţia de a trage şi ultimul euro cent din banii europeni. Haideţi în mandatul acesta să nu votăm doar automate de cafea”,
Ion Diaconu, consilier judeţean PNL.
De această situație este răspunzător atât Consiliul Județean, cât mai ales ministerele și structurile din România care gestionează fondurile europene. Acestea se mișcă incredibil de greu și la mai bine de trei ani, de când am intrat în noul exercițiu de finanțare al UE, nu au reușit încă să lanseze ghidurile de finanțare pe toate axele, adică, mai pe românește spus, chiar dacă ar avea proiecte instituțiile nu ar putea să le ceară finanțare. Iar ceea ce se întâmplă la CJ Botoșani este un exemplu grăitor pentru mai toată administrația publică din România, care duce o lipsă cronică de acum de finanțări europene. La Primăria Botoșani situația este în linii mari aceeași, lucru valabil și pentru o mulțime de ONG-uri.
