În deceniile postcomuniste, orice discuție care a adus în atenție Centrul istoric al municipiului Botoșani a stârnit patimi, a provocat reacții de tot soiul, a declanșat dezbateri, unele chiar amendate de consilii care cumințesc și pun la colț discriminarea.
Un lucru e clar: la Botoșani nu există campanie electorală care să nu răscolească, măcar marginal, subiectul.
Centrul Vechi este un teritoriu atipic, dacă îl privim din perspectivă administrativă, un fel de stat în stat, dacă îl așezăm în înțelesul strict social. La nivel declarativ, toate administrațiile țin sub control situația. Faptic, însă, zona a fost și rămâne încă una pe care cetățenii o ocolesc, mai ales după lăsarea întunericului.
Cert este că, de câteva săptămâni, Centrul Vechi a intrat din nou în campanie electorală. Candidații dau târcoale și emit comunicate îndrăznețe. Vor face, vor schimba, vor interveni, vor… Nu sunt primii și, de bună seamă, nu vor fi nici ultimii care promit.
De partea cealaltă, însă, cetățenii care se încumetă să pătrundă în zona veche a orașului ies de acolo cu un gust amar.
S-a întâmplat nu demult, când un dascăl a traversat Centrul Vechi al municipiului. În vreme de pandemie, în care termeni precum igienă, curățenie, dezinfecție sunt la ordinea zilei. Din nou, doar teoretic.
”Mi-am amintit cum era când eram copil şi duminică seara toată lumea ieşea la promenadă aici, în Centrul Vechi. Pe o parte se circula într-un sens şi pe cealaltă în sens invers. Doamne elegante, domni bine, veselie, rumoare,socializare... viaţă! Zona are o mare valoare istorică”, spune Florentina Dănilă, profesor pentru învățământul primar, Liceul Pedagogic ”Nicolae Iorga” Botoșani.
Și recunoaște, dată fiind perioada dificilă pe care o străbatem, că imaginea Centrului Vechi în prezent este dezolantă. Și contrastează cu tot ce se spune pe canalele de comunicare, atunci când vine vorba despre măsuri, fie ele de restricție ori de combatere a răspândirii unui virus.
”…mă întreb dacă această zonă a oraşului a fost spălată şi dezinfectată vreodată de când cu pandemia! Oricât de rezistent şi puţin pretenţios ai fi, îţi vine rău de la stomac uitându-te pe unde calci. Şi se tot vorbeşte de igienă în această perioadă! Şi s-au cheltuit sume uriaşe de bani cu pandemia! E o grijă pentru oameni... de nu-ţi vine a crede!”, sunt cuvintele dascălului.
Fără să acuze, cadrul didactic rămâne în zona observațiilor pertinente: ”Doar m-am întrebat dacă s-a igienizat zona!”.
Cât despre locuitorii din zonă, continuă doamna, ”nu am nimic cu ei”.
”…îmi amintesc foarte bine că li s-au oferit aceste locuinţe foarte bine puse la punct într-o campanie electorală a unui primar, când avea nevoie de masă electorală. Eu, om care muncesc cinstit de 41 de ani, într-un domeniu greu, care am dat examene la viaţa mea de nu le mai ţin minte, nu am gaz metan pentru că nu mi-am permis financiar să mă racordez la conducta de pe stradă şi nu mi-am permis să fac o investiţie atât de mare în casă (calorifere şi centrală). Am boiler la baie cu lemne, unde fac focul şi vara când afară sunt 40 de grade. Şi iarna fac 3 focuri, la 3 sobe. Nu mi-a dat nimeni un spaţiu de locuit cu toate utilităţile. Şi ca mine sunt mulţi. Suntem în 2020 şi suntem România normală integrată în UE. Dar poate mă înşel eu şi toate străzile din Botoşani, inclusiv Centrul Vechi, sunt spălate şi dezinfectate în fiecare noapte. Aşa mi s-ar părea normal în vreme de pandemie”.
Prin anii 1975-1976, administrația orașului lua decizia de a se opri circulația autovehiculelor prin Centrul Vechi. Atunci s-a realizat un pietonal generos, pe al cărui mijloc a fost fixat un șir de stâlpi metalici ornamentați, din fier forjat, soluție pentru iluminarea zonei.
Vara, și mulți dintre botoșăneni își aduc aminte încă, zona era una intensă din punct de vedere comercial. Tonete, mese în fața restaurantelor, comercianți ambulanți, restaurante la tot pasul. La parterul clădirilor erau magazine, chiar și o cramă care atrăgea populația târgului. În acea perioadă se realizează studii, revelee ce cuprind o reconstituire a aspectului inițial al tuturor fațadelor, pentru a se trece la refacere și întreținere.
Autoritățile țin cont de valoarea arhitectonică și istorico-documentară a Centrului Vechi, care devenise principalul vad comercial al orașului. Zona de promenadă, arhitectura clădirilor și aerul aristocratic care se respira în zonă i-au determinat pe administratorii târgului să insiste tot mai mult pentru valorificarea și mai ales păstrarea autenticității centrului istoric.
Așa se face că pentru prima dată, în schița de sistematizare din 1979 zona Centrului Vechi este propusă pentru asanare și conservare...
O speranță că centrul istoric al orașului va fi din nou ”ce-a fost și mai mult decât atât” vine anul acesta de la organizatorii Zilelor Nordului, care au lansat un proiect pentru revitalizarea zonei.
”Venim cu o invitație de a face din Centrul Vechi un loc prietenos și viu. Împreună”, este mesajul celor care inițiat proiectul civic Noul Centru Vechi.
”Ne propunem ca în cel mult patru ani să schimbăm împreună modul în care arată, funcționează și este perceput Centrul Vechi al orașului”.
Proiectul a deschis din nou dezbaterile privind Centrul istoric al orașului Botoșani. Dintr-o altă perspectivă decât cea din urmă cu 10-15 ani, când problema esențială era cea a reabilitării și a salvării clădirilor cu statut de monument istoric. Problemă care atunci s-a rezolvat, în mare parte, cu prețul a peste 7 milioane de euro, sprijin financiar, prin intermediul unui program PHARE. Un program amplu, care a cuprins inclusiv reabilitarea, în întregime, a rețelei de canalizare și colectare a apelor pluviale, dar si a rețelei electrice.
S-a reușit atunci reabilitarea a 18 clădiri cu valoare patrimonială și a zonei pietonale din centrul istoric al municipiului, precum și îmbunătățirea unor elemente de infrastructură care să permită valorificarea centrului istoric din punct de vedere turistic, comercial și de servicii și valorificarea patrimoniului reabilitat prin consacrarea municipiului Botoșani ca zonă de atracție turistică importantă a regiunii Nord Est.
De data aceasta, proiectul Asociației Nord aduce în prim plan aspectul social, comunitar și turistic.
De aceea, inițiatorii lucrează cu alți termeni decât cei cu care eram obișnuiți: Viu, prietenos sau instagramabil.
Mai exact, ”un spațiu public dominat de viață și nu de infrastructură”.
Sau ”împreună putem schimba felul în care arată spațiul și schimbând activitățile pe care le găzduiește el”.
În final, ”vrem să facem din Noul Centru Vechi cel mai fotografiat loc din Botoșani”.
O nouă perspectivă asupra Centrului Vechi. Care merită, de ce nu, și o dezbatere altfel.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
