Se spune deseori că ”România este țara tuturor posibilităților”. Și cum Botoșani face parte din această țară, nu poate constitui o excepție. Mai ales atunci când discutăm despre administrația publică locală.
De aproape o lună, o clădire din municipiul reședință, strada Mihail Kogălniceanu nr.20, a devenit un fel de vedetă a ședințelor de Consiliu Județean și Consiliu Local, provocând dezbateri aprinse, presărate cu tot felul de acuzații.
Cunoscută drept ”Casa Mavrocordat”, a făcut inițial obiectul unui proiect de hotărâre de CJ, prin care se dorea exercitarea dreptul de preemțiune de către instituție, în baza legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
Respectivul imobil, în care a funcționat ani buni Grădinița 24, se află pe Lista Monumentelor Istorice întocmită de Ministerul Culturii și potrivit actului normativ menționat, proprietarul care dorește să o înstrăineze trebuie să notifice mai întâi acest minister, care poate decide sau nu declanșarea operațiunilor de achiziție.
Pe data de 11 iunie 2021, Direcția Județeană pentru Cultură (DJC), corespondenta Ministerul Culturii la nivel local, a informat Consiliul Județean Botoșani că ”nu își exercită dreptul de preemțiune asupra imobilului sus-menționat”.
Aceasta pentru că în același act normativ se stipulează că, dacă Ministerului Culturii sau DJC nu fac uz de preemțiune, acest drept se transferă Consiliului Județean și Consiliului Local.
În plenul CJ aleșii liberali s-au abținut de la vot și cum în dezbatere era un proiect de patrimoniu, care pentru aprobare necesită două treimi de voturi din totalul consilierilor județeni, mai exact 22 din 33, a fost respins.
Consilierii liberali au invocat atunci faptul că notificarea făcută către Ministerul Culturii, prin care se anunță intenția de vânzare, nu aparține proprietarului, Cosmin Victor Mihalachi, ci lui Victor Mihalachi și, ca atare, nu poate fi luată în considerare.
Marea surpriză a venit însă cu doar câteva ore înainte de ședință, când omul de afaceri a declarat public că imobilul respectiv, pe care îl deține fiul său minor, nu este de vânzare și, în consecință, nu înțelege cum a ajunsă să facă obiectul unui astfel de proiect.
Președintele CJ, Doina Federovici, a adus însă o adresă semnată ”Victor Mihalachi” prin care s-a înștiințat DJC asupra intenției de vânzare a imobilului în cauză. Numai că putea fi tatăl, dar și fiul atât timp cât unul dintre prenume este același în cazul ambilor.
Cu toate acestea, după mai puțin de trei săptămâni, povestea s-a reluat la Consiliul Local Botoșani, unde s-a întocmit un proiect asemănător celui de la Consiliul Județean, în sensul exercitării de către municipalitate a dreptului de preemțiune, prima etapă în vederea cumpărării imobilului.
Ca într-un episod transmis în reluare, patronul din construcții a anunțat din nou public că nici el și nici fiul său nu au contactat pe cineva de la Primărie sau Consiliul Local pentru a discuta despre o posibilă vânzare pentru că, pur și simplu, nu doresc să facă asta.
Poziția businessmanului a fost invocată de consilierul local Andrei Amos chiar în timpul ședinței, acolo unde a reclamat că se dorește cumpărarea a ”ceva ce nu este de vânzare”.
”Pentru a nu știu câta oară proprietarul a afirmat că acea clădire nu este de vânzare”,
Andrei Amos, consilier local.
Primarul a explicat că dorește amenajarea clădirii pentru o grădiniță și că spațiul este necesar dat fiind faptul că mai multe astfel de unități au intrat în reabilitare și trebuie găsite soluții pentru copii pe perioada derulării lucrărilor.
La fel ca la CJ, fiindcă nu degeaba vă spuneam că parcă ar fi fost un episod în reluare, plenul CL a respins proiectul prin votul consilierilor liberali, diferența fiind că la municipiu chiar au votat împotrivă, nu doar s-au abținut ca la CJ, însă rezultatul a rămas același.
Dacă până acum vi s-a părut o poveste cel puțin ciudată, ca practic parlamentele de la județ și municipiu să discute despre posibila achiziție a unei clădiri despre care proprietarul susține că, de fapt, nu vrea să o vândă, ei bine aflați că e bizară de-a binelea.
Și asta pentru că, în realitate, Primăria Botoșani l-a notificat pe proprietarul clădirii încă din urmă cu nouă ani că nu își exercită dreptul de preemțiune.
”Vă facem cunoscut că în bugetul pe anul 2012 nu avem alocate fonduri și pe cale de consecință nu ne exercităm dreptul de preemțiune cu privire la cumpărarea imobilului proprietatea dvs., situat în municipiul Botoșani (Casa Mavrocordat)”.
Adresă trimisă de Cătălin Flutur, primar Botoșani la acea dată.
Atunci proprietarul clădirii era Mihai Ardeleanu, un cetățean din Suceava, însă întreg imobilul era exact același intrat și în 2021 în dezbaterea CJ și CL:
- Teren 2.289 mp
- Construcție C 1 (grădiniță) cu suprafața construită de 335 mp
- Construcție C 2 (magazie din tablă) cu suprafața construită la sol de 123 mp.
Dacă Primăria Botoșani își exprimase practic refuzul de a demara procedurile de cumpărare, teoretic înseamnă că acest lucru fusese deja făcut până la data de 16 februarie 2012, zi în care municipalitatea i-a răspuns proprietarului, și de către Ministerul Culturii și Consiliul Județean, deoarece aceasta este ordinea de exercitare a dreptului de preemțiune.
Și atunci se naște firesc întrebarea: de ce s-a mai discutat despre exercitarea dreptului de preemțiune în 2021 dacă nu s-a uzat de acesta în 2012?
Ne răspunde Marcel Bejinariu, secretarul general al județului:
”Acest drept de preemțiune este valabil un an, deci nu este valabil pentru totdeauna. O negație este valabilă doar un an. Dacă proprietarul ne întreabă pe noi și noi nu ne exercităm dreptul de proprietate, iar el nu a vândut-o în anul respectiv și vrea să o vândă în următorul an, trebuie să reia procedurile. Neexercitarea este valabilă pentru anul calendaristic pentru care a fost solicitată, deci nici măcar 12 luni practic”.
Mai exact, dacă se obțin negațiile de la minister, CJ și CL în luna iulie, acestea sunt valabile doar până data de 31 decembrie a acelui. Dacă proprietarul vrea să vândă anul viitor, în ianuarie, deja negațiile nu mai sunt valabile și trebuie obținute altele.
”Dacă în același an se fac două-trei vânzări, este valabilă neexercitarea, dar dacă nu s-a vândut în acel an calendaristic, nu s-a reușit din anumite motive, în următorul an trebuie să se reia”,
Marcel Bejinariu, secretarul general al județului
Toate bune și frumoase, numai că în adresa pe care Primăria Botoșani i-a transmis-o proprietarului în 2012 nu se preciza nicăieri că negația este valabilă doar până la sfârșitul anului.
În schimb, în scrisoarea trimisă de DJC în 2021 părinților proprietarului minor se menționează că, potrivit art.4 din legea 422/2001, ”comunicările privind neexercitarea dreptul de preemțiune au termen de valabilitate pentru întregul an calendaristic în care au fost emise, inclusiv pentru situațiile în care imobilul este vândut de mai multe ori”.
”Nu trebuiau să mai facă proiect nici unul și nici celălalt (...) Scrie negru pe alb. Mai am niște baliverne scrise de ei, numai prostii, se bat cap în cap cu tot felul de documente”, spune Victor Mihalachi despre hotărârile inițiate la CJ și CL.
Totodată, cataloghează drept ”anomalie” și ”prostie” tot ceea ce s-a întâmplat în ultima lună la CJ și CL pe seama fostei Grădinițe 24.
După această serie incredibilă de ciudățenii, tatăl proprietarului susține că s-a ales cu un copil afectat de scandalul public privind Casa Mavrocordat:
”Pun minorul pe drumuri? A intrat în panică fiindcă îi cumpără clădirea, plânge”.
Dar oare râde oare cineva implicat pe tot acest fir imobiliar-administrativ?
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
