George Gontineac s-a născut în comuna botoșăneană Hlipiceni și încă de când era copil a simțit că misiunea sa au fost oamenii. În adolescență a fost nelipsit din rândul grupurilor de colindători, însă sufletul și l-a dedicat mai ales urăturilor. Iubește și acum tradițiile din comuna natală și a compus o sumedenie de urături, cuvintele venindu-i firesc, fără prea multe strădanii.
Drumul în viață și l-a ales tot din iubire pe care le-o poartă oamenilor și s-a înscris la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iași. În prezent este masterand la aceeași facultate.
Până la a avea propria parohie, George Gontineac s-a dedicat voluntariatului în comuna Hlipiceni și a pus bazele mai multor activități printre care amintim: Ansamblul „Ciobănașul”, Asociația Grup Sportiv Sfântul Gheorghe Hlipiceni, Corul psaltic Axius, Corul tradițional popular al gospodarilor. În ultimii cinci ai timpul și l-a dedicat acțiunilor din cadrul acestor grupuri.
Înaintea Crăciunului a apărut și prima carte cu numele său la autor, ”Satu’ nostru-i satu’ nostru”, volum care a fost tipărit în primă fază în 50 de exemplare care s-au epuizat în două zile.
A mai comandat alte 50 pe care le-a scos la vânzare și în care pot fi citite șapte urături dedicate comunei Hlipiceni începând din anul 2014 și altele trei care sunt dedicate Facultății de Teologie.
.jpeg)
Bună seara, moldoveni
De-aici de la Hlipiceni!
Sat cu stâni și cu tarla
Pe maluri la Jijia
Cu gospodării bogate
Ca în fermele înalte
Dac-ai să te uiți prin curți
Ai să vezi găini cât struți
Iar, prin șură, stau în lanț
Vaci de zici că-s elefanți
Porci nu mai sunt, asta-i bun
S-au tăiat toți de Crăciun
Dar în beci și în cămară
Stau butoaiele ca-n gară
(…)
În carte apar și consătenii săi la casele cărora a fost pentru a le ura fântânile, o tradiție specifică comunei Hlipiceni.
Uratul fântânilor este în Hlipiceni un obicei de Anul Nou prin care oamenii din comună ură, în prima zi a anului, fântânile gospodarilor. Se ură fântâna pentru că aceasta simbolizează prospețime și puritate, caracteristici ale anului ce tocmai a început. Totodată, fiind sursă de apă, se urează proprietarilor fântânii belșug în cele de-ale gurii.
nota autorului
Frunză verde romaniță
Bună seara, ‘nea Ghoerghiță
Am venit la dumitale,
Ca să facem o urare.
Nu găseam aici, fântâna,
Da’ ne-o îndrumat vecina
Că astăzi, de prima zi,
Se ură fântânili
Numai, uite, că matali
Stai la bloc, ca boieranii,
Și nici coarbă, nici manetă
O să urăm la chiuvetă
(...)
„La noi în Hlipiceni este un obicei frumos în care prima zi a anului se ură fântâna gospodarului, fântâna care reprezintă prosperitate, naturalețe. Se ură prosperitatea omului, pentru că anul este proaspăt, e nou. Așa se ură și cele ale gurii pentru că fântâna este sursă vitală. Acesta este un obicei care s-a cam pierdut în ultima vreme, eu l-am reluat, eu am luat doi, trei băieți și am mers la prietenii noștri și mergând la fântână, am luat și proprietarul cu noi, la altă fântână și tot așa. Așa am făcut doi ani de zile”,
George Gontineac, autorul cărții ”Satu’ nostru-i satu’ nostru”
.jpeg)
Din nefericire, în anul 2020, fântânile din Hlipiceni vor rămâne neurate, din cauza pandemiei cauzată de virusul SARS-COV-2.
Și nu în ultimul rând, în cartea sa a inclus și teatrul popular, specific Ajunului Anului Nou.
„Cartea cuprinde lucrări dintr-un interval de timp de când aveam 14 ani, înainte de a începe clasa a VIII-a, am scris „Banda lui Gontineac” care este o bandă. Nu știu de ce am pus numele meu de familie la principalul personaj, doar că mi-am dorit mult să scriu. Așa am simțit, să scriu ceva, făcusem cu un an în urmă „Banda lui Bujor”. Nu m-am gândit niciodată să scriu o carte, am scris când am simțit nevoia, am știut că la asta mă pricep”,
George Gontineac, autorul cărții ”Satu’ nostru-i satu’ nostru”
Frunză verde, flori de mac,
Asta-i banda lui Gontineac
Că noi suntem moldoveni
Banda de la Cobiceni
Am plecat în zi de luni,
Toată banda cu căciuli
Și-am plecat în zi de marți,
Împreună, șapte frați
Și-a plecat în zi de miercuri, banda ca să facă reguli,
Și-a plecat în zi de joi,
Să furăm vreo 10 oi
Și-a plecat în zi de vineri
Banda cu haiducii tineri
Și-am plecat și sâmbătă
Cu ceva să ne-mbătăm
Și duminică am stat,
Săptămâna am terminat
(…)
O altă tradiție la Hlipiceni, cine știe și prin ce alte părți ale țării, este cea în care flăcăii satelor, a comunei, se adună și merg cu colinda, în prima seară de Crăciun, la fetele de măritat, mai ales la acelea pe care și le doresc. Din bătrâni a fost transmisă o colindă rusească numită „Jepanai” dar care în timp și-a pierdut forma originală.
Bună seara, gazdă bună,
De la noi de prin comună,
Bună seara! Să trăiți,
Da’ noi suntem cam lihniți
N-am mâncat de patru zile
Niciun colțișor de pâine
Eu sunt supărat pe viață
Că nu am mândruț-acasă
Și-am plecat în seara asta
Ca să îmi caut nevasta
Se vorbește aicea-n sat
Că ai fată de măritat
(…)
„În capitolul „Balade și poezii” am o baladă a absolventului teolog, pentru că am terminat Facultatea de Teologie și am făcut o baladă a absolventului, foarte frumoasă, chiar foarte apreciată de colegii mei, atunci când am absolvit. O altă baladă este cea pe care am vrut să o spun la un spectacol de Paști – Balada lui Gheorghiță, pentru că avem mulți Gheorghiță în sat și am pomenit câțiva”,
George Gontineac, autorul cărții Satu’ nostru-i satu’ nostru
Cartea se încheie cu o scrisoare pentru locuitorii comunei Hlipiceni. Autorul cărții a încheiat într-o notă mai tristă, arătând că dincolo de iubire s-a lovit și de indiferență din partea semenilor săi.
Nu a intrat în prea multe detalii.
„Comuna nu mi-a adus doar bucurii, ci și unele dezamăgiri, de aceea ultima lucrare din carte este puțin non-conformistă”, încheie George Gontineac.
Tânărul George a mai făcut obiectul unui articol în publicația Botoșăneanul când și-a cerut aleasa inimii în căsătorie: Cerere ORIGINALĂ în căsătorie! Cadou de Sfântul Nicolae, cu o zi înainte de alegeri: A prezentat cel mai frumos cadou electoral – VIDEO
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:
