În ziua praznicului bisericii, în memoria celor care au murit fără lumânare sau în condiții suspecte se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări sau candele.
La intersecţia străzii Cuza Vodă cu strada M. Kogălniceanu se află Biserica “Vovidenia”, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului".
Una din bisericile mari ale Botoşanilor, construită din piatră şi cărămidă, între anii 1834-1838, aceasta este o ctitorie a familiilor de boieri Cârstea şi Varlaam (Baronul Ioan Cârstea, Spătarul Gheorghe Varlaam, Grigore Varlaam şi fraţii săi), aşa cum reiese din pisania de deasupra uşii de la intrarea în Biserică.
Este ctitorită în timpul domniei voievodului Mihai Grigore Sturza, pe locul unei bisericuţe din lemn, ridicată de Manole Varlaam.
Zidită în formă de cruce, cu ziduri masive de până la 1,6 m grosime, cu ferestre foarte mari, turn clopotniţă foarte înalt zidit peste pronaos, aceasta are în exteriorul zidurilor un număr de 18 semi -coloane cu rol de rigidizare a zidăriei, dar şi o arhitectură cu capiteluri greceşti, care dă o expresie neoclasică construcţiei.
Învelitoarea acoperişului Bisericii este din tablă, cu acoperişul turnului compus după principii şi metode ruseşti – ucrainene.
Acest Lăcaș de Cult, având hramul “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, numit și “Aducerea Maicii Domnului la Templu” (cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia), este sărbătorit la 21 noiembrie.
Așadar, Părinții Maicii Domnului sunt Sfinții Ioachim si Ana. Lipsiți de copii, dar cu mare credință, aceștia L-au rugat pe Dumnezeu sa le dăruiască cinstea de a fi părinți, făgăduind că dacă vor avea un copil, îl vor duce la Templu și îl vor închina Lui.
Un înger le vestește că vor avea o fata pe care o vor numi Maria.
Sfinții Ioachim si Ana nu au uitat de promisiunea făcută lui Dumnezeu si la trei ani și două luni, Copila Maria a fost dusă de aceștia la Templul evreiesc din Ierusalim.
Aceasta a fost primită solemn de comunitatea templului, condusă de Arhiereul Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, care i-a spus: “…intră în Sfânta Sfintelor, pentru că tu ești cu mult mai curată decât mine . Eu o dată pe an intru înăuntru, dar Tu stai și locuiește acolo mereu. Tu , care ești Templu al lui Dumnezeu, rămâi în Templu!“.
Se spune că, după ce Zaharia a așezat-o pe a treia treaptă a Altarului, Dumnezeu a trimis Har asupra Ei, și Maria a urcat singură scările, una după alta, chiar dacă avea doar trei ani.
Mai mult, coborând de la Templu, părinții ei se minunau și slăveau pe Dumnezeu, pentru că fiica lor nu se întorsese din drum.
În următorii șapte ani, părinții micuței Fecioare, Ioachim și Ana au vizitat-o deseori la Templu, până când au decedat.
Astfel, orfana Maria a rămas să locuiască în Sfânta Sfintelor, ca “O comoară ascunsă a Slavei lui Dumnezeu” și ca o “Biserică Vie și Templu al Pruncului Dumnezeiesc care se va naște din Ea”.
“Intrarea Maicii Domnului în Biserică” este prima sărbătoare din Postul Crăciunului în care este și dezlegare la pește.
Credința populară spune că de “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, ca și de Crăciun, cerurile se deschid, iar oamenii pot înțelege graiul animalelor. Este și momentul în care credincioșii se roagă pentru împlinirea celei mai mari dorințe din viața lor.
Mai mult, în ziua praznicului, la Biserica “Vovidenia” din Botoșani se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte, înecaţi şi fără lumânare. În memoria acestora se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări sau candele.
(Sursa foto&text: CNIPT Botoșani)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
