O hotărâre aparent banală adoptată de plenul Consiliului Județean scoate la iveală o situație cel puțin ciudată în administrația publică botoșăneană. Zeci de localități plătesc cotizație la o organizație neguvernamentală chiar dacă în mod practic nu beneficiază de nici un serviciu.
74 din cele 78 de municipii, orașe și comune din Botoșani sunt membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ”Aqua” Botoșani, o structură înființată pentru gestionarea în comun a serviciului de alimentare cu apă și canalizare. În principiu, constituirea acesteia a fost o cerință principală pentru accesarea fondurilor europene, în principal pentru proiectul „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare-epurarea apelor uzate în judeţul Botoşani”, în valoare de 127 de milioane de euro cu tot cu TVA. Practic, singurul venit al acestui organism menit să facă legătura între operator, SC Nova Apaserv SA și unitățile administrativ-teritoriale (UAT), îl constituie cotizația plătită de primării și de Consiliul Județean, care asigură partea cea mai mare a bugetului. În luna decembrie a anului trecut AGA asociației a hotărât ca în 2018 fiecare comună să achite 2.080 de lei, orașele câte 4.156 de lei, municipiul Dorohoi 14.548 lei, iar Botoșaniul 83.132 de lei. În fine, CJ-ului i s-a stabilit o contribuție de 493.752 de lei.
Primul lucru care ridică semne de întrebare este faptul că, exceptând municipiile, toate celelalte primării trebuie să achite aceeași cotizație indiferent de numărul de sate sau de populație. Astfel, o comună precum Ungureni, care are 11 sate, trebuie să plătească la fel ca Tudora, care are un singur sat. Dar asta nu este tot. Unele localități virează regulat bani către ADI ”Aqua” drept cotizație chiar dacă nu au sistem de apă și canalizare. Este ca și cum un botoșănean ar fi membru la o asociație de proprietari și ar plăti pentru asta fără să beneficieze de lumină pe casa scării, servicii de curățenie și altele asemenea.
.JPG)
După hotărârea aprobată de AGA de la ADI ”Aqua”, consilierii județeni au fost chemați în acest an pentru a vota contribuția CJ-ului, fiind practic puși în fața faptului împlinit, de a adopta o majorare care fusese deja decisă.
”Am căutat să văd care au fost criteriile de stabilire a cotizațiilor pentru fiecare membru în această asociație. Nu am găsit nici un astfel de criteriu. Singurele lămuriri pe care le-am primit la comisia juridică a fost că aceste cotizații au fost stabilite undeva în anul 2005, sunt aceleași pentru toate UAT-urile de nivel comună, oraș sau municipiu. Nu există nici o departajare între UAT-urile care sunt beneficiare ale sistemului de alimentare cu apă sau nu, toți plătesc egal și cred că nu este normal și nu se justifică să nu fie absolut nici o diferențiere între comunele care au 1.500 de locuitori sau care au 8.000. Este absolut la fel”,
Radu Anton, consilier județean.
Acesta a solicitat de la ADI ”Aqua” o execuție bugetară pe 2017 care nu i s-a prezentat și a subliniat că majorările sunt impuse doar pentru a asigura salariile angajaților ONG-ului.
Chiar conducătorul SC Nova Apaserv SA a confirmat că doar 44 de unități administrativ-teritoriale beneficiază de serviciile societății. Aceasta înseamnă că nici mai mult, nici mai puțin de 30 de primării contribuie la bugetul amintitei organizații neguvernamentale fără ca în realitate să le furnizeze cineva apă.
”Sunt care au vrut să intre în acționariat tocmai în ideea că pe masterplan o să se ajungă la ei cu investițiile și vor beneficia de servicii de apă și canalizare fiindcă, în mod normal, până în 2018 orice localitate trebuia să aibă sistem de apă și canalizare, dar probabil că acum și termenele vor fi decalate”,
Albert Tănasă, director general SC Nova Apaserv SA.
Deși au recunoscut că este anormal să se întâmple așa ceva, consilierii județeni PSD, care dețin majoritatea în CJ, au votat proiectul, aruncând vina pe primari, care în calitate de asociați la ADI ”Aqua” au acceptat .JPG)
situația.
”Și la Ecoproces și la ADI ”Aqua”, Adunarea Generală este formată din toate UAT-urile, se votează și așa au votat ei. Într-adevăr, sunt niște anomalii pentru că acolo apar și comune care nici nu au sistem de apă și plătesc aceeași cotizație, dar oamenii au fost de acord. Venim noi și nu suntem de acord cu hotărârea luată de 78 de primari, reprezentanți ai UAT-urilor?! Așa, ca să devenim interesanți”,
Gheorghe Vâzdoagă, consilier județean.
Cu alte cuvinte, consilierii județeni au consfințit ca ADI ”Aqua” să încaseze în acest an 62.400 de lei de la primăriile localităților care nu au sistem de apă și canalizare funcțional.
”Este adevărat că sunt comune care nu au sisteme, dar având în vedere că Nova Apaserv este un operator regional, este necesar ca fiecare comună să aibă sisteme de apă, măcar de apă, că dacă nu intrăm în infringement și noi acordăm servicii și la comunele care au sisteme de apă și la comunele care nu au și la comunele care chiar nu sunt membre, deci noi căutăm să facem serviciile pentru toate comunele”,
Vasile Halasanu, director ADI ”Aqua”.
Acesta a recunoscut că ponderea salariilor este cea mai mare în buget, dar a explicat că asociația a scutit autoritățile locale de alte cheltuieli, precum întocmirea unei strategii județene în domeniul apei și canalizării, care ar fi necesitat costuri mult mai mari dacă ar fi fost executată de către o firmă de consultanță.
Cum este totuși posibil ca primarii să accepte să plătească o contribuție fără să beneficieze de nici un serviciu? Pentru că sunt constrânși practic să facă asta, altfel fiindu-le imposibil să primească finanțare pentru construcția unui sistem de apă și canalizare, singura alternativă fiind aceea de a susține investiția din fonduri proprii, lucru practic imposibil.
”Orice UAT care dorește să se înscrie cu un proiect nu poate fi susținut decât dacă este înscris în ADI. Mai exact, la toate întâlnirile cu reprezentanții Ministerului Dezvoltării, s-a subliniat ideea că strategia și prioritatea aprobării acestor fonduri pe proiecte europene și chiar de la Guvernul României, sunt promovate doar dacă sunt susținute prin ADI pentru că ADI-ul cunoaște cel mai bine prioritățile județului. La toate întâlnirile cu celelalte ADI-uri, toată lumea discută că ADI-urile sunt cele care cunosc, însumează toate datele din județ și susțin proiectele mai departe”,
Liviu Toma, vicepreședinte CJ Botoșani.
Acesta a adăugat că acea cotizație egală indiferent de populație, sate și chiar de prestarea sau nu a unui serviciu, vine din trecut și că nimeni n-a cerut vreo modificare. Ca atare, deși se recunoaște că este anormal ceea .JPG)
ce se întâmplă, se merge în continuare la fel.
”Marea majoritate au serviciul sau apelează la serviciile ADI-ului, chiar dacă poate nu au reușit să se racordeze la rețeaua Nova Apaserv. Asta nu înseamnă că nu-i dă dreptul să fie membru în ADI pentru că ADI-ul îi poate oferi servicii de consultanță”,
Liviu Toma, vicepreședinte CJ Botoșani.
ADI este un aparat tehnic, iar hotărârile se iau de obicei în Consiliul Director din care fac parte Costică Macaleți, președintele CJ Botoșani și primarii de Dorohoi și Bucecea, Dorin Alexandrescu, respectiv Andron Țâmpău. Din Adunarea Generală a Asociațiilor fac parte toate cele 74 de localități membre. Deși plătesc considerabil mai mulți bani, municipiile, iar apoi orașele, au toate câte un singur vot, încă o anomalie a acestei structuri.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
